Sistemul de co-living (coabitare modernă) a apărut și pe piața închirierii de locuințe middle sau premium din România, cererea venind în principal din partea companiilor din IT&C și a școlilor private, care asigură cazare pentru angajații străini. Astfel, costurile ajung la 400-600 euro/persoană pentru un apartament cu trei camere premium din zonele Șoseaua Nordului, Băneasa, Dorobanți, Floreasca sau Unirii, închiriat de 2-4 angajați străini.
În primele zece luni din acest an, cererea de apartamente noi premium, situate în zone bune, mobilate și echipate a crescut cu aproximativ 15% față de aceeași perioadă din 2015. Cele mai căutate au fost apartamentele noi, cu 3 si 4 camere, complet mobilate și utilate.
Această majorare a numărului de cetățeni străini care închiriază în România se datorează extinderii companiilor din IT&C, outsourcing și BPA care au bugete de închiriere pentru angajații lor străini.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
IT-iiștii, angajații din domeniul telecom și ai școlilor private aduc însă în premieră un nou segment al cererii în piața închirierilor de locuințe premium, cel de co-living, lansat în țările din Vest pentru tineri: un apartament este împărțit de doi, trei sau patru chiriași din aceeași firmă. Condiția este să aibă fiecare baie proprie, living sau zonă de dining amenajată și apartamentul să fie complet mobilat și utilat.
În ultimii ani, bugetele alocate închirierii unei locuințe de către expați sau diplomați s-au diversificat foarte mult, pornind de la 400-600 euro/lună pentru industria IT și până la 3.000-4.000 euro/lună pentru poziții de top-management din multinaționale și chiar până la 8.000 de euro/lună pentru diplomați.
CITEȘTE ȘI Degringoladă în piața imobiliară canadiană Pe lângă diversitate, volumul cererii a crescut de asemenea relativ constant, fără a egala însă oferta, care a crescut în paralel, prin livrarea de locuințe noi, mediu plus și premium, în 2016. "Ne așteptăm la menținerea acestui trend crescător pentru sfârșitul lui 2016 și începutul lui 2017",afirmă Irina Poștoacă, Manager Departament Expați – Nordis.
Topul domeniilor de activitate din care provin expații care închiriază apartamente în București
1. Diplomație Bugetele pentru reședinte de ambasadori încep de la 3.000 euro/lună-4.000 de euro/lună și pot depăși 8.000 euro/lună. Având mandate pentru 3-4 ani, diplomații vin de obicei însoțiți de familie și se orientează spre apartamente de minim 3 camere, preferabil 4-5 camere sau vile.
2. Companii din domeniul energiei. Bugetele variază între 1.500 și 3.000 euro, iar preferința expaților din acest domeniu se îndreaptă spre apartamente de 3 camere foarte frumos mobilate.
3. Financiar –Bancar. Solicitările băncilor și ale instituțiilor bancare sunt foarte variate atât din punct de vedere al numărului de camere (între două și patru camere) cât și din punct de vedere al bugetelor, în funcție de instituție și poziția ocupată de expat în cadrul companiei, între 1.000 euro/lună și 2.000 euro/lună.
4. Educație. Sistemul de închiriere co-living este adoptat și de unele școli internaționale pentru profesorii tineri străini, veniți în perioada de practică sau pentru schimb de experiență, iar bugetele sunt de 400-600 euro/lună/persoană, pentru un apartament în care să locuiască doi, trei sau patru angajați.
În acest domeniu sunt însă și expați cu mai multă experiență care vin pentru perioade lungi de timp, însoțiți de familie și pentru care se închiriază individual câte un apartament, iar bugetele variază între 700 euro/lună /persoană și 1.200 euro/lună/persoană.
5. IT&C În ultimul an, au apărut tot mai multe cereri de închiriere a unor apartamente în sistem co-living, de închiriere a unui apartament premium, cu 3, 4 sau 5 camere către 3 sau 4 angajați străini ai unor companii de IT&C.
Generația Millennials din țările vestice a lansat trendul de co-living și închiriază locuințe mobilate și utilate de ultimă generație, dar cu spații comune de socializare, amplasate în zone bune ale orașului, aproape de restaurante, magazine, săli de fitness, parcuri, pe care le împart cu alții tineri cu preocupări comune.
Diferența între noul co-living în stil occidental și vechiul românesc coabitare din vremea comunismului este că noua generație mizează pe socializare și își dorește un pachet cât mai mare de facilități, pentru o locuință (baia individuală, de exemplu, pentru fiecare cameră, living unde să-și primească prietenii, bucătărie utilată unde să gătească mâncare sănătoasă etc) și apropierea de parcuri, restaurante și cafenele.
În marile metropole ale lumii au apărut investitori specializați pe această nișă, care construiesc special camere cu baie proprie, de închiriat în sistem co-living, în clădiri echipate cu bucătării, săli de fitness, spații de relaxare, de meditație, saună etc
Sistemul de co-living, denumit și shared housing, este pe piața rezidențială similar sistemului de shared offices, centre de birouri unde poți închiria doar un post de lucru, într-o clădire de ultimă generație, cu toate facilitățile incluse, gen recepție, bucătărie, curățenie ș.a.m.d din ce în ce mai popular și în România.
