Sebastian Ghiță a fost dat în urmărire națională, joi, la scurt timp după ce instanța supremă a decis arestarea preventivă în lipsă a fostului deputat. Numele lui Sebastian Ghiță și date despre acesta au fost introduse în aplicația "Urmăriți" a Poliției Române, la care au acces toate structurile de poliție din țară.
"La data de 5 ianuarie a.c., Poliția Română a primit un mandat de arestare preventivă emis de magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție, pe numele inculpatului Ghiță Sebastian Aurelian. Conform Codului de procedură penală, pentru localizarea și prinderea inculpatului Ghiță Sebastian Aurelian, a fost dispusă darea în urmărire a acestuia, activitate ce se desfășoară de polițiști, sub supravegherea procurorului competent”, a anunțat Poliția Română.
Potrivit procedurii, în cazul în care Sebastian Ghiță nu va fi găsit în țară, iar autoritățile vor avea indicii că acesta a părăsit România, anchetatorii vor cere instanței emiterea unui mandat european de arestare pe numele lui, urmând să fie dat și în urmărire internațională, scrie News.ro.
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a decis, joi, emiterea unui mandat de arestare preventivă în lipsă pentru Sebastian Ghiță, înlocuind controlul judiciar pe cauțiune, în dosarul în care este judecat pentru fapte de corupție, alături de foști șefi de Parchet și Poliție din Prahova.
Mandatul de arestare a fost emis în lipsă, pentru că Sebastian Ghiță este dispărut din 21 decembrie 2016, și va fi pus în executare imediat după ce fostul deputat va fi găsit, întrucât decizia nu este definitivă, dar este executorie.
CITEȘTE ȘI DOCUMENT Salariul minim urcă la 1.450 lei de la 1 februarie 2017 "Dispune arestarea în lipsă a inculpatului Ghiță Sebastian Aurelian, pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data punerii efective în executare a mandatului de arestare preventivă. Dispune emiterea de îndată a mandatului de arestare preventivă pe numele inculpatului Ghiță Sebastian Aurelian”, potrivit deciziei ICCJ.
Decizia de arestare preventivă poate fi contestată, în termen de 48 de ore de la pronunțare pentru procuror și de la comunicare pentru inculpat, la Completul de cinci judecători al instanței supreme, care va pronunța o soluție definitivă în această cauză. În cazul în care decizia de arestare preventivă va fi menținută de Completul de cinci judecători, Ghiță ar putea pierde cauțiunea de 60 milioane de lei, depusă când a fost luată măsura controlului judiciar, ca o garanție că acesta va respecta obligațiile care îi revin în cadrul măsurii preventive.
Fostul deputat Sebastian Ghiță este căutat din 21 decembrie 2016, după ce a fost chemat la DNA Ploiești, în dosarul de corupție privind vizita din 2012 a fostului premier britanic Tony Blair în România, și nu s-a prezentat, ulterior pe numele lui fiind emis un mandat de aducere.
Sebastian Ghiță nu avea dreptul să plece din țară fără acceptul procurorilor, întrucât este sub control judiciar, măsură preventivă luată în dosarul în care este judecat pentru fapte de corupție alături de foști șefi din Parchet și Poliție din județul Prahova.
Ultima dată, Sebastian Ghiță s-a prezentat la sediul IPJ Prahova pentru a semna, conform procedurilor, în cadrul controlului judiciar pe 19 decembrie 2016.
Instanța supremă a respins, în 27 decembrie, cererea DNA Ploiești de emitere a unui mandat de arestare preventivă în lipsă a fostului deputat Sebastian Ghiță și a menținut măsura controlului judiciar pe cauțiune, cu interdicția de a părăsi țara în dosarul în care acesta este cercetat sub control judiciar.
Un complet de trei judecători de la instanța supremă decisese, în 16 decembrie, ca lui Sebastian Ghiță să îi fie ridicată interdicția de părăsire a țării, una dintre obligațiile din cadrul controlului judiciar pe cauțiune.
De la dispariția sa, din 21 decembrie, Sebastian Ghiță a avut patru apariții la România TV, postul de televiziune pe care îl controlează, în care a lansat acuzații la adresa procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA). El a prezentat, marți seara, o înregistrare audio în care Traian Băsescu discuta despre dosarul lui Dan Voiculescu, invocând și numele judecătoarei Camelia Bogdan, dar și pe cele ale procurorului șef al DNA Codruța Kovesi și pe al prim-adjunctului SRI Florian Coldea.
Procurorii Parchetului instanței supreme s-au autosesizat în acest caz, privind posibile imixtiuni în actul de justiție.
