Parlamentul turc a ratificat aderarea Suediei la NATO, iar președintele Recep Tayyip Erdoğan este așteptat să promulge legea, astfel că toată atenția se îndreaptă acum către Ungaria, ultima țară care mai are încă rețineri în a accepta Stockholmul în Alianța Nord-Atlantică.
Demersul Turciei vine după 20 de luni de negocieri cu Stockholm și Washington, arată news.ro.
Ratificarea a fost adoptată de parlamentul turc cu 287 de voturi pentru și 55 împotrivă.
Acum, Suedia mai așteaptă undă verde doar de la Budapesta, ca să poată adera la alianța militară care în prezent are 31 de membri.
Anterior, marți, premierul ungar Viktor Orbán a solicitat o întrevedere cu omologul său suedez Ulf Kristersson și a subliniat necesitatea unei "încrederi reciproce puternice între Suedia și Ungaria". Ministrul suedez de externe, Tobias Billström, a refuzat însă negocierile, afirmând că Stockholmul este deschis doar la un dialog constructiv.
Suedia a solicitat aderarea la NATO în mai 2022, odată cu Finlanda, după ce invazia Rusiei în Ucraina a determinat cele două țări nordice să renunțe la neutralitatea lor tradițională.
VICTORII GEOPOLITICE PENTRU ERDOGAN
Pentru a satisface condițiile pe care le punea Ankara pentru ratificarea candidaturii sale, Suedia a mers până la a-și reforma Constituția și a adoptat o nouă lege antiterorism, Turcia acuzând țara nordică de indulgență față de militanții kurzi care s-au refugiat pe teritoriul său, unii dintre ei fiind considerați de Ankara drept teroriști.
În mai 2022, președintele turc Tayyip Erdogan a ridicat obiecții față de cererile Suediei și Finlandei de a se alătura alianței militare occidentale.
Turcia a ratificat în cele din urmă candidatura Finlandei în aprilie 2023, dar, împreună cu Ungaria, a lăsat Suedia să mai aștepte.
Ungaria nu a formulat nicio condiție specifică, în timp ce Turcia a cerut Suediei să ia mai multe măsuri împotriva a ceea ce Ankara consideră că sunt teroriștii aflați în jurisdicția sa.
Suedia, Finlanda, SUA și alte țări NATO s-au mobilizat pentru a răspunde preocupărilor Ankarei, marcând ceea ce analiștii politici au remarcat că sunt victorii geopolitice pentru Erdogan, în condițiile în care legăturile sale cu Occidentul au fost tensionate, scrie Reuters.
În cadrul summitului NATO de la Madrid din 2022, Turcia a încheiat un acord cu Suedia și Finlanda prin care acestea se angajau să ridice embargourile asupra armelor și să ia măsuri împotriva membrilor Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), aflat în afara legii în Turcia, și a așa-numitei mișcări separate Gulen, pe care Ankara o consideră responsabilă pentru o tentativă de lovitură de stat din 2016.
CE CONCESII A FĂCUT SUEDIA
În același an, Suedia a revenit asupra interdicției de a exporta echipamente militare către Turcia, fără a dezvălui detalii despre companii sau produse.
În luna iunie a anului trecut, a introdus un nou proiect de lege antiterorism care face ilegală apartenența la o organizație teroristă. Stockhom a afirmat că și-a respectat partea sa din acordul cu Ankara.
Ulterior în 2023, o instanță supremă suedeză a blocat însă extrădarea a doi turci despre care Ankara spune că sunt guleniști, în timp ce o curte de apel a confirmat condamnarea unui bărbat pentru că a încercat să finanțeze PKK, care este considerat grup terorist de către Uniunea Europeană și Statele Unite.
Separat, ca răspuns la criticile din Turcia și din alte țări majoritar musulmane, ministrul justiției, Gunnar Strommer, a declarat că Suedia analizează dacă ar putea schimba legea pentru a împiedica oamenii să ardă în public cartea sfântă musulmană, Coranul.
La rândul său, Finlanda a fost de acord în 2022 să ia în considerare acordarea de permise de export de arme către Turcia, de la caz la caz. După o așteptare de aproape un an, Ankara a declarat că Helsinki a obținut aprobarea sa pentru a adera la NATO.
CE AU FĂCUT ALȚI MEMBRI AI NATO
Atunci când Erdogan a semnalat la o conferință NATO din iulie anul trecut că Suedia va primi în cele din urmă undă verde din partea sa, Canada, membră NATO, a fost de acord să redeschidă discuțiile cu Turcia privind ridicarea restricțiilor de export pentru piesele destinate dronelor, inclusiv echipamente optice.
Și Olanda a ridicat restricțiile privind livrările de arme către Turcia.
Tot în iulie anul trecut, în urma unei întâlniri între liderii turc și suedez, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat că alianța va înființa un coordonator special pentru combaterea terorismului. În octombrie, el l-a numit pe secretarul general adjunct Thomas Goffus în această funcție.
CE A VRUT DE FAPT TURCIA AMÂNÂND CANDIDATURA SUEDIEI
Discuțiile au stat sub semnul întrebării cu privire la aprobarea de către Washington a cererii Ankarei de a achiziționa avioane de luptă F-16 și 79 de kituri de modernizare în valoare de 20 de miliarde de dolari.
La o zi după ce, în iulie anul trecut, Erdogan a dat undă verde aderării Suediei la NATO, Casa Albă a declarat că va merge mai departe cu transferul de F-16 către Turcia, după consultarea Congresului.
Când Erdogan a trimis candidatura Suediei la NATO spre a fi examinată de parlamentul turc, în octombrie anul trecut, el a legat în mod deschis livrarea de F-16 de ratificarea finală a acesteia.
Ankara a făcut cererea de achiziție de F-16 în 2021, dar s-a confruntat cu obiecții în Congresul SUA din cauza pierdicilor puse extinderii NATO și a situației sale în materie de drepturile omului. De atunci, Ankara a lansat în schimb o potențială achiziție de avioane Eurofighter.
UN ULTIM OBSTACOL
Este de așteptat ca Erdogan să semneze decizia de marți a parlamentului și să o transforme în lege probabil în câteva zile. După aceea, Turcia ar urma să livreze documentul final - instrumentul de ratificare - la Washington, în conformitate cu reglementările NATO.
Deși Turcia a fost considerată principalul obstacol, Ungaria nu a ratificat nici ea candidatura Suediei. Premierul Viktor Orban a declarat marți că l-a invitat pe premierul Suediei să vină la Budapesta și să negocieze aderarea țării sale. Budapesta, care și-a dat sprijinul de principiu pentru aderarea Suediei, dar care trage de timp de luni de zile, cere Stockholmului să înceteze politica sa de "denigrare" a guvernului ungar, acuzat că se îndreaptă spre autoritarism. Ministrul suedez de externe a răspuns sec la invitație, afirmând că țara sa nu are "niciun motiv" să negocieze cu Ungaria în prezent. "La summitul de la Madrid din 2022, Ungaria (...) a acordat Suediei statutul de invitat" la aderarea la NATO, fără nicio rezervă, a reamintit Tobias Billström.
Parlamentul de la Budapesta este în vacanță până spre jumătatea lunii februarie.
