Între 2019 și 2023 partidele au cheltuit 100 de milioane de lei pentru publicitate online pe teme politice, electorale și sociale. Cei mai mulți bani s-au dus către Facebook și Instagram - 80 milioane lei, urmați de Google și Youtube - 18 milioane lei. Peste jumătate din acești bani au fost cheltuiți de PSD, PNL și USR, potrivit Expert Forum.
Cu toate acestea, estimează Expert Forum, publicitatea online este o parte infimă din publicitatea politică. În 2023, partidele au cheltuit pentru primele 11 luni 110 milioane de lei pentru presă și propagandă din subvenții, însă în biblioteca de reclame a Facebook nu se regăsesc mai mult de 9 milioane, scrie Hotnews.ro.
De asemenea, din 2021 s-au cheltuit pe propagandă din subvenții mai mult de 273 de milioane de lei, ceea ce depășește cu mult publicitatea online. Acest fapt arată că mare parte din banii de promovare nu merg în campanii de promovare pe platformele sociale media, ci ajung la siteuri, TV și radio, precizează Expert Forum.
Topul comunicării online
EFOR a lansat două rapoarte de analiză, care ilustrează cum s-au cheltuit banii pentru publicitate politică și electorală între 2019 și 2023, prin Facebook și Google, precum și care au fost temele principale vehiculate de partidele politice și politicieni în ultimul an.
USR a investit cel mai mult în comunicare online urmat de PNL și PSD. De asemenea, USR mai are în top 10 paginile Alianței USR-Plus, cea a președintelui Cătălin Drulă și a campaniei Fără Penali în Funcții Publice.
În schimb, PNL a înregistrat cel mai mare număr de reclame pe Facebook cu peste 70 de mii de reclame.
În categoria paginilor PSD a fost inclusă și cea a președintelui Marcel Ciolacu.
Cei mai mulți bani s-au folosit pentru a ajunge la utilizatorii din București
În perioada 2019-2023, partidele au cheltuit cei mai mulți bani pentru a ajunge la utilizatorii Facebook din București (15%) și județe cu municipii importante precum Cluj, Iași, Constanța sau Timiș. Județele în care partidele au investit cel mai puțin sunt cele din zona de influență UDMR (Covasna, Harghita, Mureș etc), dar și Tulcea sau Giurgiu.
- PSD a cheltuit cei mai mulți bani în București (12%), apoi în județele Constanța, Brașov, Iași și Bacău (4%). Cea mai puțină atenție au primit Covasna, Sălaj și Harghita (0,6-0.7%).
- PNL a cheltuit 14% în București, 5% în Maramureș și câte 4% în Iași, Cluj și Mureș.
- USR a cheltuit în București 14%, Iași (6%), Maramureș 5% și Constanța, Brașov, Prahova (4%). Cel mai puțin au cheltuit la Covasna, Tulcea și Giurgiu.
- UDMR a cheltuit aproape toți banii în Harghita (26%), Mureș (18%), Cluj (12%), Covasna, Satu Mare și Bihor (câte 9%).
- AUR a cheltuit cei mai mulți bani în București (12%), Suceava (8%), Arad (6%), respectiv Hunedoara, Ilfov, Timiș (4%). Cei mai puțini bani au fost cheltuiți în Bistrița Năsăud, Covasna și Giurgiu.
Top 10 pagini online ale politicienilor
În topul politicienilor online îl regăsim pe George Simion, atât pe Facebook cu 1.3 milioane de următori, cât și pe TikTok cu 399.000 urmăritori și 5.7 milioane de like-uri ale conținutului.
Cel mai popular conținut postat este cel de tip manifest, conținutul de partid (caravana, ghiozdănelul de AUR) și cel personal. Videoclipurile sunt cele care îi aduc o imensă popularitate cu 54 de milioane de vizualizări totale doar pe Facebook în 2023.
În top 10 pagini politice intră din partea PSD Marcel Ciolacu și Gabriela Firea.
În timp ce conținutul Gabrielei Firea este aproape exclusiv de tip personal, familist, în urma demiterii sale, Marcel Ciolacu își asumă în 2023 poziții clare.
Majoritatea postărilor populare sunt despre măsuri pentru electorat considerate esențiale de partid, precum interzicerea făinii care conține insecte, bunăstarea IMM-urilor și înăsprirea legilor pentru consumul de alcool la volan.
În același timp, pagina oficială PSD are în top conținut anti-Nicușor Dan și postări care promovează nevoia de a clarifica scandalul Bîstroe fabricat de propriul ministru, Sorin Grindeanu.
Topul primarilor din România
Primarii au printre cele mai populare pagini politice din România, cei din top 10 având mai multe interacțiuni decât majoritatea politicienilor din Guvern și Parlament. Notorietatea locală e un instrument foarte puternic pentru a informa publicul cu vești despre partid, poziții politice și atitudinea față de evenimente de importanță națională, relatează raportul.
Contul lui Cristian Popescu Piedone este de departe unul dintre cele mai populare conturi de politicieni din țară, în topul general fiind pe locul 3 înainte de prim-ministrul României la interacțiuni totale.
Pe locul doi se află Dominic Fritz, primar al orașului Timișoara din 2020 urmat de primarul Capitalei, Nicușor Dan. Începând cu 2023 contul lui Nicușor Dan înregistrează un trend pozitiv, în care majoritatea conținutului cu proiecte în desfășurare sau finalizate au schimbat tonul în mediul online.
Pe locul patru se află primarul Clujului, Emil Boc urmat de Daniel Băluță, primarul sectorul 4 din București.
Partidele au strategii diferite de promovare
Partidele au avut strategii diferite de promovare ca metode vizuale și indicatori de targeting. Pe Google s-au folosit mai mult imagini (55%) și video (40%). Atât în cazul Facebook, cât și la Google, cea mai mare parte a banilor s-au concentrat pe București, dar și pe câteva județe cu municipii importante precum Cluj, Brașov, Iași sau Timiș.
Pe Facebook, cheltuielile paginilor principale ale partidelor reprezintă 20-30% din totalul cheltuielilor. La majoritatea partidelor parlamentare s-a investit mult și în paginile liderilor sau foștilor lideri, însă în cazul PNL această tendință nu este la fel de vizibilă.
Totodată nu s-au investit bani în pagina SOS România sau a Dianei Șoșoacă, iar AUR a dat relativ puțin bani.
Raportul arată că unii din politicienii care au un număr mare de urmăritori sau multe interacțiuni nu sunt neapărat și cei care investesc mulți bani.
Publicații care promovează excesiv anumite partide
Potrivit raportului au fost identificate o serie de publicații care promovează excesiv anumite partide. Analiza identifică mai multe astfel de pagini care susțin AUR, dar și alte partide precum PSD, PNL sau USR/Plus.
Printre cei mai activi promotori de reclame politice se numără și o serie de publicații cum ar fi:
- Ziarul Puterea,
- Newsweek România,
- Guvernare.net,
- Politice.net
- Litere.net.
Ultimele trei promovează mai degrabă conținut scris de alte publicații, ceea ce poate indica faptul că pot prelua anumite teme politice la comanda unor partide. Litere.net și Politice.net sunt deținute de Stative Media, care a avut contracte cu PSD12.
În cazul Litere.net doar o treime din linkurile promovate au legătură cu siteul, restul trimițând la pagini precum stiripesurse.ro, g4media.ro sau libertatea.ro.
Readblog.news a avut același de tip de comportament, promovând linkuri către alte publicații, dar nu mai este activ.
Un alt cont, NewsFalcon, care nu are un site, a promovat 56 de reclame la 81.629 lei, toate făcând referire la articolele altor publicații.
Pagina salvamromania.org a cheltuit 366 de mii de lei, pentru 276 de reclame, legate de publicații foarte diverse (inclusiv site-ul propriu) și care par a favoriza în special USR-PLUS.
Pagina Grupul de Investigații Politice (GIP este condus de Mugur Ciuvică) a cheltuit 259 mii de lei, pentru 160 de anunțuri.
Pagina Online Report a publicat 106 anunțuri în valoare de 76.343 lei, cu linkuri atât pe pagina proprie, cât și către alte publicații online – de remarcat că pagina https://on-report.com are postări până în 2020, care par să sprijine PNL, în timp ce promovarea continuă până în 2023.
De asemenea, din 2021 s-au cheltuit pe propagandă din subvenții mai mult de 273 de milioane de lei, ceea ce depășește cu mult publicitatea online. Acest fapt ne arată că mare parte din banii de promovare nu merg în campanii de promovare pe platformele sociale media, ci ajung la siteuri, TV și radio.
Top postări din sfera dezinformării
Top narațiuni din sfera dezinformării s-au concentrat în jurul discursului radical deseori anti-UE și anti-american.
În topul popularității conținutului de acest tip îi avem Luis Lazarus TV, George Simion, Claudiu Târziu, Cristian Terheș, Diana Șoșoacă și Ana Maria Gavrilă. Mesajele transmise pe canalele AUR legat de UE au un limbaj mult mai vag.
