Înalta Curte de Casație și Justiție susține că Legea 'fugarilor' este neconstituțională în ansamblul său și a trimis o sesizare în acest sens la Curtea Constituțională a României.
Decizia a fost luată marți, în urma convocării Secțiilor Unite de la Instanța supremă, cu participarea a 88 de judecători.
În opinia Instanței supreme, printre drepturile încălcate cetățenilor prin această lege se află cel la un proces echitabil și cel la libertate individuală.
"Înalta Curte de Casație și Justiție a decis sesizarea Curții Constituționale a României pentru controlul constituționalității, înainte de promulgare, în ceea ce privește Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal (PL-x nr.675/2023). Sesizarea de neconstituționalitate privește prevederile actului normativ indicat, în ansamblul său, Secțiile Unite apreciind că ar fi încălcate prevederile art.1 alin. (5) privind principiul legalității, art. 21 alin. (3) din Constituția României cu privire la dreptul la un proces echitabil coroborat cu prevederile art. 23 alin. (2) privind dreptul la libertate individuală, precum și art. 15 alin. (1) și (2) din Constituție privitor la neretroactivitatea legii", se arată într-un comunicat al Instanței supreme.
Pe 29 noiembrie, plenul Camerei Deputaților a adoptat un proiect de lege inițiat de Ministerul Justiției, potrivit căruia persoanele condamnate definitiv, care nu se prezintă în termen de șapte zile la Poliție pentru a fi încarcerate, vor fi considerate evadate și riscă o pedeapsă între 6 luni și 3 ani.
"Evadarea din starea legală de reținere sau de deținere se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani. Când evadarea este săvârșită prin folosire de violențe sau arme, pedeapsa este închisoarea de la 1 la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. Se consideră evadare: a) neprezentarea nejustificată a persoanei condamnate la locul de deținere, la expirarea perioadei în care s-a aflat legal în stare de libertate; b) părăsirea, fără autorizare, de către persoana condamnată, a locului de muncă, aflat în exteriorul locului de deținere; c) încălcarea de către persoana aflată în arest la domiciliu a obligației de a nu părăsi imobilul ori nerespectarea de către aceasta a itinerarului sau condițiilor de deplasare, stabilite potrivit legii. Se consideră evadare și fapta persoanei condamnate la pedeapsa detențiunii pe viață sau la pedeapsa închisorii de a nu se prezenta la organul de poliție în vederea punerii în executare a mandatului de executare a pedepsei în termen de 7 zile de la data la care a rămas definitivă hotărârea prin care s-a dispus executarea pedepsei", prevede proiectul de lege.
Pedeapsa aplicată pentru infracțiunea de evadare se adaugă la pedeapsa rămasă neexecutată la data evadării, mai stipulează actul normativ.
Alina Bica, Mario Iorgulescu, Paul de România, Sorin Oprescu, Dragoș Săvulescu sau Cătălin Cherecheș sunt doar câteva nume de pe lista persoanelor condamnate definitiv în România, care au reușit să fugă din țară pentru a scăpa de închisoare. Italia și Grecia sunt țările preferate de fugarii condamnați.
Plenul Camerei Deputaților a adoptat recent proiectul de lege potrivit căruia se consideră evadare și fapta persoanelor condamnate la pedeapsa cu închisoarea de a nu se prezenta la organul de Poliție în vederea punerii în executare a mandatului.
Au votat "pentru" 230 de deputați, trei "împotrivă", iar unul s-a abținut.
