Administrația de la Washington, la indicațiile Casei Albe, schițează un sistem în baza căruia ar putea cere în viitor ca țări aliate ale SUA, precum Germania, Japonia și, eventual, orice alt stat care găzduiește pe teritoriul său trupe americane, să plătească integral costurile desfășurării acestor trupe, plus o primă de 50% sau chiar mai mult pentru privilegiul de a le avea în țară, scrie Bloomberg, citând ca surse un număr de zece oficiali americani la curent cu planul.
Președintele Donald Trump se plânge de mai mulți ani că statele care găzduiesc militari americani nu plătesc destul.
România găzduiește permanent trupe ale armatei SUA la obiective importante, cum ar fi baza aeriană Mihai Kogălniceanu și scutul antirachetă de la Deveselu. Cele mai recente date oficiale arată că, la finalul anului trecut, pe teritoriul României erau desfășurați permanent un număr de 111 militari SUA, cei mai mulți (90) din cadrul trupelor de marină, care operează scutul de la Deveselu.
Mult mai mulți sunt însă desfășurați în țară prin rotație, de aceea datele variază semnificativ de la an la an. În 2017, numărul era de 667. Potrivit MApN, la finalul lunii trecute, circa 600 de militari din Divizia 1 Infanterie a armatei SUA au fost desfășurați la baza Kogălniceanu. "Unitățile americane vor staționa în România pentru o perioadă de nouă luni, după care vor fi înlocuite de alte unități de luptă, asigurându-se astfel o prezență consistentă, bazată pe rotație continuă, în Europa", transmitea ministerul la acea dată.
Potrivit Bloomberg, Trump insistă de luni de zile asupra acestei idei, ceea ce aproape a compromis recentele discuții cu Coreea de Sud cu privire la statutul unui număr de 28.000 de soldați americani aflați în țară. Astfel, peste capul negociatorilor săi, i-a trimis o notă consilierului pentru securitate națională John Bolton în care scria "Vrem costurile plus 50%".
Oficialii americani care au vorbit cu Bloomberg au avertizat că ideea este una dintre multele luate în considerare în scopul de a-i determina pe aliații SUA să plătească mai mult și că, în cele din urmă, forma finală a planului ar putea fi mai temperată. Însă chiar și în acest stadiu incipient, intenția a generat unde de șoc la Departamentul Apărării și la cel de Stat de la Washington, ai căror oficiali se tem că va fi luată ca un afront grav de către aliații SUA din Asia și Europa, care deja pun la îndoială angajamentul lui Trump cu privire la implicarea americană în apărarea comună a NATO.
Un alt motiv de îngrijorare este acela că planul de a le cere aliaților SUA să suporte costurile desfășurării trupelor americane în țările lor nu va face decât să alimenteze dezbaterile și polemicile naționale cu privire la nevoia în sine a acestor state de a găzdui baze și trupe SUA. În timp ce state precum Polonia cer explicit creșterea prezenței militare americane în țară, în Germania sau Japonia există segmente largi de populație care se opun activ de multă vreme acestei prezențe.
Sursele Bloomberg susțin că administrația de la Washington urmărește prin acest plan nu doar să obțină mai mulți bani de la aliați, ci și să se folosească de el pentru a determina guvernele statelor cu trupe SUA pe teritoriu să acționeze în conformitate cu cerințele autorităților americane pe plan politic. Astfel, Pentagonului i s-ar fi cerut să elaboreze două formule de calcul. Una ar urma să determine câți bani ar trebui să plătească țări dezvoltate și influente precum Germania. Cealaltă ar urma să stabilească un discount pentru acele state care ar accepta să-și alinieze politicile la cele ale SUA.
În prezent, Germania acoperă din bugetul de stat național cam 28% din costurile prezenței militarilor americani în țară, ceea ce înseamnă în jur de 1 miliard de dolari anual, sumă care ar exploda în cazul aplicării formulei "costuri plus 50%", lucru care s-ar întâmpla și în cazul Japoniei și Coreei de Sud.
Disputele cu privire la împărțirea poverii financiare a desfășurării trupelor SUA în state aliate durează de decenii. SUA și Japonia au avut mult timp neînțelegeri cu privire la prezența militară americană în Okinawa, de exemplu. Însă actuala discuție despre "costuri plus 50%" merge mai departe și se leagă de o temă promovată adesea de fostul consilier al lui Trump, Stephen Bannon, care afirma că SUA își doresc "aliați, nu protectorate".
Criticii ideii argumentează că, în acest fel, se pierd din vedere beneficiile pe care SUA le are de pe urma desfășurării trupelor sale peste hotare.
"Chiar și simpla punere a acestei probleme stimulează o interpretare care dezinformează, anume aceea că bazele americane din străinătate s-ar afla acolo în folosul statelor care le găzduiesc. Adevărul este că ele se află acolo și le menținem în acele țări pentru că este în interesul nostru", spune fostul ambasador al SUA la NATO, Douglas Lute.
