Banii încasați de dezvoltatorii imobiliari pentru locuințele date în folosință înainte de recepția lucrărilor sau fără a fi legate la rețelele de utilități ar fi urmat să fie confiscați de stat, conform modificărilor pregătite la Legea privind calitatea în construcții, anunțate de Profit.ro. După ce experții au declarat pentru Profit.ro că practicile pe care această măsură vrea să le împiedice sunt o reacție la birocrație și ar putea favoriza dezvoltatorii străini, senatorii din comisia de specialitate au renunțat acum la o astfel de prevedere.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Modificarea legislativă, inițiată de mai mulți deputați PSD și PNL, vizează interzicerea locuirii înainte de semnarea recepției atât pentru construcțiile noi, cât și pentru cele reconstruite, consolidate, transformate, extinse sau desființate parțial.
De ce este important: Autorii proiectului prevăd că locuirea unui imobil înainte de semnarea procesului verbal de recepție a lucrărilor va constitui contravenție și va fi sancționată cu confiscarea sumelor care provin din promisiuni sau contracte de vânzare-cumpărare, închiriere sau orice alt formă de a încasa un drept de folosință.
Mai este important: O altă obligație apărută în proiectul de lege, ce trebuie respectată pe întreaga durată de existență a construcțiilor, este realizarea unor branșamente adecvate și definitive la rețelele de utilități: apă, canalizare, energie electrică, gaze naturale și energie termică, după caz.
Inițiativa este motivată de „zeci de situații în care au avut loc incendii sau explozii soldate cu victime și pagube materiale, având drept cauză instalațiile improvizate sau neadecvate, la care unii dezvoltatori imobiliari au recurs pentru a crea înșelător senzația că blocul dat în folosință locatarilor este branșat la utilități“.
Proiectul legislativ, aflat în prima etapă la Senat, a fost modificat recent de senatorii din comisia de specialitate, care, în urma reacțiilor apărute la Profit.ro, au eliminat din proiect atât prevederea privind asigurarea branșamentelor, cât și măsura confiscării sumelor încasate de dezvoltatori.
Proiectul va fi supus în noua formă, cu raport de adoptare, votului plenului Senatului, iar apoi va fi transmis spre dezbatere Camerei Deputaților, forul decizional al Parlamentului în domeniu.
Reacțiile oamenilor de afaceri la proiect
Omul de afaceri Ahmet Buyukhanli, dezvoltatorul ansamblului rezidențial Cosmopolis din Ștefăneștii de Jos, spune pentru Profit.ro că nu este normal ca o locuință să fie predată cumpărătorilor înainte de a fi încheiat procesul verbal de recepție a lucrărilor. Totuși, legea actuală permite ca locuința să fie predată și în lipsa acestui document. Dezvoltatorul precizează că în asemenea situații nu poate fi vorba despre un contract de vânzare-cumpărare, care presupune automat prezența recepției, ci despre promisiuni de cumpărare, forme de chirie sau de plata a unor rate la dezvoltator. „Oamenii acceptă astfel de compromisuri pentru că locuințele dobândite în acest fel sunt ieftine și se gândesc că sunt ale lor și nu îi va scoate nimeni afară din casă“, spune Buyukhanli.
Șerban Țigănaș, fostul președinte al Ordinului Arhitecților din România și fondatorul biroului de arhitectură Dico și Țigănaș, proiectantul Cluj Arena, consideră necesară o astfel de inițiativă legislativă. „Șantierul trebuie să aibă același punct final cu începerea utilizării unei construcții, iar aceasta trebuie să coincidă cu schimbarea regimului fiscal și începerea impozitarii. A da în folosință construcții nerecepționate este o practică păguboasă pentru calitate, dar născută dintr-o reacție la o birocrație ineficientă“, spune Țigănaș.
Adio panouri solare și apă din fântână
Cezar Petre, președintele Colegiului Tehnic al Diriginților de Șantier, spune pentru Profit.ro că inițiativa deputaților nu își are locul în Legea privind calitatea în construcții, care vizează cu totul alte aspecte decât modul în care se conectează la utilități anumite imobile. El consideră că se pasează problema de la stat la privat, în condițiile în care autoritățile statului au obligația să asigure cu utilitățile necesare dezvoltatorii locuințelor.
„Investitorii nu se racordează la rețele fie că nu au unde, pentru că ele nu există, fie pentru că n-au fost dimensionate corespunzător. Investitorii vor să branșeze clădirile la curent electric sau rețeaua publică de gaze, dar, în condițiile în care toți furnizorii au trecut de la un monopol de stat la un monopol privat, orice interes de investiție, de întreținere, modernizare sau extindere a rețelelor a dispărut. Ei vor să se branșeze, dar furnizorii de astfel de servicii nu le asigură acest lucru sau o fac în termen foarte lung“, este de părere Cezar Petre. Potrivit acestuia, ca să racordezi la gaz o casă din județul Ilfov durează 1 an, chiar dacă trece conducta prin fața locuinței.
El constată că forma inițială a proiectului pune investitorii în imposibilitatea de a utiliza soluțiile alternative, precum panourile solare sau apa scoasă direct din pământ, deoarece devine obligatorie racordarea la rețelele de utilități.
Reprezentantul diriginților de șantier prezice că adoptarea legii în forma inițială ar avea un efect dezastruos asupra pieței imobiliare.
„Toți privesc dezvoltatorii imobiliari ca pe niște șacali și se promovează în fals această idee. Acești dezvoltatori asigură locuințe ieftine, un fond construit nou și de calitate, plătesc impozite și asigură o bună parte a economiei naționale. Cu excepțiile de rigoare, evident. Promovarea acestei legi chiar dăunează interesului național și nu m-ar mira să conțină alte interese ascunse prin care micii dezvoltatori, în general români, să fie privați de dreptul de a construi, ca să rămână pe piață doar marile companii, ce exportă toți banii câștigați și care vor duce prețurile imobiliarelor cu mult mai sus decât sunt ele acum“, comentează Cezar Petre.
Arhitectul Șerban Țigănaș se așteaptă ca, în cazul în care va fi adoptată, legea să aibă un efect parțial și că se va aplica în funcție de „cultura locului“. El spune că legea ar putea fi aplicată de administrațiile mai puternice, dar va fi ignorată acolo unde toleranța instituțiilor față de practicile cetățenilor este argument electoral.
La rândul său, Cezar Petre a acuzat faptul că proiectul a fost elaborat fără o consultare cu asociațiile profesionale și fără un studiu de impact. El constată, ironic, faptul că românilor li se propune să construiască în ritmul în care statul face autostrăzi, spitale și rețele de apă și canalizare.
Coaliția pentru Siguranța la Incendiu a Clădirilor a cerut, recent, autorităților aducerea la zi a legislației legate de protecția la incendiu a clădirilor, care nu s-a schimbat de aproape 20 de ani, și mai multă atenție la respectarea regulilor deja existente, având în vedere că în România se produc anual peste 6.500 de incendii în locuințe.
