Comisia Europeană salută progresele înregistrate, în ultimele trei luni, de la lansarea proiectelor-pilot privind procedurile de azil și de returnare în România și Bulgaria. De asemenea, CE oferă un nou sprijin financiar României și Bulgariei pentru punerea în aplicare a acestor proiecte-pilot.
Astfel, Bulgaria va primi 45 de milioane euro, iar România 10,8 milioane euro. Executivul european mai precizează că aceste fonduri vor fi adăugate la programele naționale din cadrul finanțării „afaceri interne” al Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize, relatează News.ro.
Aceste proiecte-pilot, cu durata de 6 luni, au fost lansate în martie 2023, bazându-se pe bunele practici și experiența din Bulgaria și România în domeniul azilului, al returnărilor, al gestionării frontierelor și al cooperării internaționale, mai arată comunicatul de presă al Comisiei Europene.
Acest demers se înscrie în continuarea scrisorii președintei CE Ursula von der Leyen din 26 ianuarie a.c. și a concluziilor Consiliului European din 9 februarie, precum și a Planului de acțiune al UE pentru Balcanii de Vest din decembrie 2022.
România
România a modificat legislația națională în materie de azil în mai 2023, pentru a permite participarea experților EUAA la înregistrarea și evaluarea cererilor de azil. În decembrie 2022, EUAA și România au semnat un plan operațional, consolidând, de asemenea, capacitatea de primire și de prelucrare a cererilor de azil.
Începând din aprilie 2023, EUAA a trimis unsprezece interpreți în centrul regional pentru azil din Timișoara. Alți patru experți EUAA vor fi mobilizați pentru a ajuta autoritățile naționale cu prelucrarea cererilor.
În ceea ce privește returnările, România și-a modificat legislația în mai 2023 pentru a permite luarea unei decizii negative privind protecția internațională alături de o decizie de returnare, mai indică sursa citată. Această modificare contribuie la asigurarea unui proces de returnare mai eficient, care să prevină sustragerea persoanelor vizate și deplasările secundare.
De asemenea, au fost înregistrate progrese în ceea ce privește actualizarea sistemului informatic național de gestionare a returnărilor și o mai bună aliniere a acestuia la sistemele informatice ale Frontex, pentru a permite o analiză și informații statistice mai precise.
În luna mai a acestui an, România s-a alăturat programului Frontex privind serviciile comune de reintegrare, care oferă sprijin în materie de reintegrare pentru returnări. România are contacte bilaterale cu statele membre prin intermediul rețelei la nivel înalt privind returnările și cu Frontex în ceea ce privește bunele practici în materie de returnare, în special consilierea în materie de returnare.
În ceea ce privește gestionarea frontierelor și cooperarea internațională, România a continuat să își gestioneze în mod eficace frontierele externe cu Serbia. Această cooperare se bazează pe activități de prevenire a migrației neregulamentare desfășurate împreună cu autoritățile sârbe, puse în aplicare printr-un protocol de patrulare comună. Pentru a consolida cooperarea cu Frontex, autoritățile române vor găzdui și vor utiliza primele vehicule mobile de supraveghere ale Frontex la secțiunea de frontieră româno-sârbă din zona operațională Terra 2023.
România cooperează în continuare cu agențiile UE în ceea ce privește anchetele comune privind criminalitatea organizată, mai spune sursa citată. Printre altele, este vorba despre participarea la platforma europeană multidisciplinară împotriva amenințărilor infracționale (EMPACT) și la planul său operațional de acțiune pentru combaterea rețelelor infracționale implicate în introducerea ilegală de migranți.
Bulgaria
Bulgaria a luat măsuri operaționale cu sprijinul Comisiei pentru a îmbunătăți procedurile accelerate de azil și a desemnat o listă de țări de origine sigure, în conformitate cu normele UE. Pentru a simplifica punerea în aplicare a procedurilor de azil și de returnare, Bulgaria are în vedere posibilitatea de a lua o decizie negativă privind protecția internațională, alături de o decizie de returnare. Autoritățile lucrează la digitalizarea sistemelor de azil și de returnare, cu sprijinul agențiilor UE și al serviciilor Comisiei Europene, mai precizează sursa menționată.
Bulgaria și-a consolidat, de asemenea, cooperarea cu Agenția Europeană pentru Azil (EUAA) în materie de azil și primire. În această vară urmează să se încheie revizuirea planului operațional al EUAA pentru Bulgaria.
Bulgaria și-a intensificat, de asemenea, cooperarea cu Frontex. Aceasta include o foaie de parcurs pentru utilizarea întregii capacități a agenției în materie de gestionare a frontierelor și de returnare, cu ajutorul unor resurse suplimentare, cum ar fi corpul permanent și echipamentele tehnice. Frontex i-a oferit deja Bulgariei sprijin suplimentar, punând la dispoziție consilieri în domeniul returnării și interpreți. Bulgaria și Frontex vor semna, de asemenea, un plan comun de acțiune privind returnarea.
Bulgaria și-a consolidat, de asemenea, cooperarea cu Europol pentru a combate rețelele de introducere ilegală de migranți și pentru a limita deplasările secundare în interiorul UE. Bulgaria a instituit deja un mecanism național pentru schimbul de informații și va înființa în curând un grup operativ pentru combaterea introducerii ilegale de migranți.
Sprijinul financiar acordat de UE pentru consolidarea gestionării frontierelor externe ale Uniunii
Comisia Europeană a anunțat că oferă un nou sprijin financiar României și Bulgariei pentru punerea în aplicare a acestor proiecte-pilot. Prin urmare, Bulgaria va primi 45 de milioane euro, iar România 10,8 milioane euro. Aceste fonduri vor fi adăugate la programele naționale din cadrul finanțării „afaceri interne” al Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize.
În plus, Comisia Europeană va lansa cereri de propuneri deschise tuturor statelor membre pentru dezvoltarea de sisteme electronice de supraveghere la frontierele externe terestre (140 de milioane euro) și pentru sprijinirea sistemelor de primire și de azil ale statelor membre aflate sub presiune (120 de milioane euro), acordând o atenție deosebită primirii minorilor neînsoțiți și capacității de primire la frontieră.
Conform CE, sprijinul financiar face parte din programele de lucru ale mecanismului tematic pentru perioada 2023-2025 și provine din Fondul pentru azil, migrație și integrare (FAMI) și din Instrumentul de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize (IMFV).
Implementarea integrală a proiectelor-pilot este prevăzută pentru septembrie 2023.
Reuniunile comitetului director cu Comisia, agențiile UE, autoritățile bulgare și române au loc lunar. Obiectivul este de a asigura acțiuni coordonate pe teren și schimbul de informații între toate părțile interesate. Până în prezent, au avut loc două reuniuni de coordonare pentru fiecare proiect.
Comisia Europeană va continua să sprijine Bulgaria și România în eforturile comune derulate la nivelul UE pentru gestionarea frontierelor externe și abordarea provocărilor legate de migrație.
La 17 și 20 martie 2023 au fost lansate în România și Bulgaria două proiecte-pilot cu o durată de șase luni, menite să contribuie la o gestionare europeană a migrației mai eficace și mai durabilă. Aceste proiecte sunt puse în aplicare cu un sprijin operațional, tehnic și financiar puternic din partea Comisiei și a agențiilor UE (EUAA, Europol și Frontex).
Asigurarea unei gestionări eficace a frontierelor externe ale UE este o prioritate pentru care, în actualul cadru financiar multianual 2021-2027, Comisia le-a alocat deja statelor membre 4,3 miliarde euro pentru managementul frontierelor și politica de vize (IMFV) și 6,3 miliarde euro pentru gestionarea migrației (FAMI).
