Statul român intenționează să înăsprească legislația emigrației pentru a-și spori șansele de accedere în spațiul Schengen, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență elaborat de Ministerul Afacerilor Interne (MAI) și analizat de Profit.ro.
De ce este important: Ministrul de resort, liberalul Lucian Bode, a declarat că România este pe deplin pregătită să adere la spațiul Schengen încă din 2011 și că diversele sensibilități pe care un stat membru sau altul le invocă pentru refuzul aderării țării noastre nu mai pot reprezenta reprezenta argumente serioase.
″(…) soluțiile legislative propuse prin prezentul proiect de act normativ vor contribui la o mai bună monitorizare și evidență a străinilor aflați în situații de ședere ilegală pe teritoriul Uniunii Europene și la implementarea cu succes a măsurilor prevăzute în documentele programatice ale Uniunii, aflate inclusiv în responsabilitatea României, în contextul negocierilor de aderare a țării noastre la spațiul Schengen″, se arată în nota de fundamentare.
Legislația românească în vigoare stipulează că, printre drepturile de care se bucură, pe durata procedurii de azil, străinii care solicită acordarea unei forme de protecție în România se numără și ″dreptul de a rămâne în România până la expirarea unui termen de 15 zile de la finalizarea procedurii de azil, cu excepția situației în care cererea de azil a fost respinsă în urma soluționării acesteia în procedură accelerată sau în procedură la frontieră, caz în care străinul trebuie să părăsească statul român de îndată ce procedura de azil a fost finalizată″.
MAI intenționează modificarea prevederii, în sensul eliminării termenului ″de grație″ de 15 zile.
″Pe durata procedurii de azil, străinul care solicită acordarea unei forme de protecție are următoarele drepturi: a) dreptul de a rămâne în România până la finalizarea procedurii de azil (…)″, este formularea propusă de minister.
De asemenea, în prezent, regula legală este că. ″După finalizarea procedurii de azil în cazul străinului care nu a obținut protecție internațională, Inspectoratul General pentru Imigrări emite decizia de returnare, care conține obligația străinului de a părăsi teritoriul României de îndată sau până la expirarea termenului de 15 zile (…)″, iar ″în cazul în care, din motive obiective, străinul nu poate părăsi teritoriul României în termenul (de 15 zile – n.r.) (…), Inspectoratul General pentru Imigrări acordă acestuia permisiunea de a rămâne pe teritoriul României, în condițiile prevăzute de reglementările legale privind regimul străinilor în România″.
Modificarea elaborată de MAI prevede în schimb că ″În cazul solicitanților de azil care nu au obținut protecție internațională în România, Inspectoratul General pentru Imigrări emite decizia de returnare la momentul emiterii hotărârii de respingere a cererii de azil în faza administrativă″, cu precizarea că ″Executarea obligației de returnare stabilită prin decizia de returnare (…) se suspendă de drept până la finalizarea procedurii de azil″, iar ″Până la soluționarea definitivă a căilor de atac, solicitantul de protecție internațională beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege pentru solicitantul de azil, iar acesta se poate prevala de orice schimbare a circumstanțelor intervenită după adoptarea deciziei de returnare, care ar fi de natură să aibă un impact semnificativ asupra aprecierii situației sale, aspect a cărui verificare revine instanței de judecată competentă″.
Ministerul citează, ca argument, din Recomandarea (UE) 2017/432 a Comisiei din 7 martie 2017 cu privire la eficientizarea returnărilor în cadrul punerii în aplicare a Directivei 2008/115/CE a Parlamentului European și a Consiliului.
Acolo se spune că, în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) din Directiva 2008/115/CE, statele membre ar trebui să emită în mod sistematic decizii de returnare împotriva resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală pe teritoriul lor, însă legislația și practica din statele membre nu asigură efectul deplin al acestei obligații în toate circumstanțele, subminând astfel eficacitatea sistemului UE în materie de returnare.
De exemplu, potrivit documentului european citat, unele state membre nu emit decizii de returnare în urma unei decizii negative cu privire la o cerere de azil sau un permis de ședere ori nu emit decizii de returnare împotriva resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală care nu dețin un document de identitate sau de călătorie valabil.
″Astfel, în urma evaluărilor realizate la nivelul Inspectoratului General pentru Imigrări din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, s-a apreciat necesară modificarea legislației în sensul emiterii deciziei de returnare din momentul respingerii cererii de azil în faza administrativă, pentru conformitatea cu acquis-ul Schengen″, mai precizează MAI.
Instituția vrea să mai introduce în legislația națională prevederea potrivit căreia activitățile de înregistrare a cererilor de protecție internațională, precum și cele de intervievare și analizare a motivelor invocate, pot fi realizate și de către experții Agenției Uniunii Europene pentru Azil.
MAI mai arată că, în marja reuniunii extraordinare a Consiliului European care a avut loc la data de 9 februarie 2023, în exercitarea rolului său stabilit potrivit dreptului primar al Uniunii Europene, de oferire a impulsurilor necesare dezvoltării și definirii orientărilor și priorităților generale ale Uniunii Europene, liderii europeni au adoptat un set de Concluzii în domeniul protejării frontierelor externe, între care:
• invită Comisia să finanțeze măsurile statelor membre care contribuie în mod direct la controlul frontierelor externe ale UE, cum ar fi proiectele-pilot de gestionare a frontierelor, precum și la consolidarea controlului la frontiere în principalele țări aflate pe rutele de tranzit către Uniunea Europeană;
• solicită Comisiei mobilizarea imediată a fondurilor și a mijloacelor substanțiale ale UE pentru a sprijini statele membre în consolidarea capabilităților și a infrastructurii de protecție a frontierelor, a mijloacelor de supraveghere, inclusiv a supravegherii aeriene, și a echipamentelor.
″În acest context, Consiliul European invită Comisia să finalizeze rapid strategia europeană de gestionare integrată a frontierelor. În aplicarea Concluziilor menționate, soluțiile normative conținute de prezentul proiect de act normativ reprezintă măsuri concrete prin care statul român contribuie la gestionarea în mod eficient a frontierei externe a Uniunii Europene, prin controlul migrației ilegale, în sensul emiterii sistematice a deciziilor de returnare care vor permite luarea de măsuri administrative imediate cu privire la resortisanții țărilor terțe generatori de mișcări secundare″, se spune în nota de fundamentare.
Potrivit acesteia, la data de 5 decembrie 2022, la nivelul Comisiei Europene a fost adoptat Planul de acțiune al Uniunii Europene pentru Balcanii de Vest, în pregătirea reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne, pe agenda căruia a figurat aderarea României la Spațiul Schengen, document ce identifică măsuri operaționale menite să abordeze situația migrației pe ruta Balcanilor de Vest, având în vedere necesitatea de a intensifica cooperarea cu partenerii terți, precum și punerea în aplicare a legislației Uniunii Europene în mod eficient, în scopul combaterii migrației ilegale și derulării unor proceduri rapide de azil.
″În acest context, măsurile legislative conținute de prezentul proiect de act normativ vor contribui la implementarea unora dintre măsurile operaționale în ceea ce privește derularea de proceduri rapide de azil″, apreciază MAI.
MInistrul de Interne Lucian Bode a afirmat joi, la declarația de presă cu omologul spaniol Fernando Grande-Marlaska Gomez, că România este pe deplin pregătită să adere la spațiul Schengen încă din 2011.
Liberalul a adăugat că diversele sensibilități pe care un stat membru sau altul le invocă pentru refuzul aderării țării noastre nu mai pot reprezenta reprezenta argumente serioase
„România are un obiectiv de importanță majoră: dobândirea calității de stat membru Schengen. Evaluările desfășurate în toamna anului trecut au reconfirmat nivelul înalt la care România aplică toate standardele Schengen. România este pe deplin pregătită să adere la spațiul Schengen nu de acum, ci din 2011. Diversele sensibilități de ordin intern pe care un stat membru sau altul le invocă pentru a justifica refuzul de a primi România în spațiul Schengen nu mai pot reprezenta argumente serioase. Din punctul nostru de vedere, decizia de anul trecut a fost profund nedreaptă, dar România își reafirmă atitudinea constructivă, proeuropeană extrem de importantă, mai ales în actualul context geopolitic”, a explicat Lucian Bode.
