Guvernul Ludovic Orban a primit, luni, votul de învestitură din partea Parlamentului. Programul de guvernare include o serie de măsuri, care pot fi văzute mai jos. Oamenii de afaceri au însă așteptările și solicitările lor, pe care le transmit acum guvernanților prin intermediul Profit.ro.
Șefii celor mai mari bănci din România vor dezbate cu celebrul economist Nouriel Roubini starea reală a economiei și perspectivele izbucnirii unei noi crize. Te așteptăm la eveniment! Click pentru detalii și înregistrare
Noul Guvern a primit 240 de voturi, din tot atâtea exprimate.
Măsurile incluse și promise în programul de guvernare pot fi văzute AICI, AICI, AICI, AICI, AICI și AICI.
De asemenea, planurile ministrului Finanțelor legate de taxa pe active bancare, clienții băncilor pentru locuințe, care va trebui să returneze primele de stat încasate în trecut, și administratorii fondurilor private de pensii, care vor fi nevoiți să dubleze capitalul social la 31 decembrie, în lipsa unei OUG sau a unei modificări în Parlament până la finele anului, au fost prezentate de acesta pentru Profit.ro AICI.
Ce așteaptă oamenii de afaceri din partea noului Guvern
Andrei Pitiș, antreprenor
"Ce vreau de la guvern
Hai să zicem că țara e un mare startup. Cum îl facem să funcționeze și să genereze prosperitate atât intern, cât și internațional? Cum ajungem de pe ultimul loc din Europa pe primele locuri?
Eu cred că primul pas este să explicăm sistemul prin care funcționează acum țara și să punem lângă el valorile care o pot face să funcționeze din ce în ce mai bine. Avem un popor inteligent și muncitor, care are nevoie doar de puțină educație civică și economică.
Avem nevoie de un blueprint care să arate cum cei care activează la stat și cei din mediul privat își aduc valoare unii celorlalți și împreună aduc valoare din punct de vedere economic Europei și întregii lumi.
Care sunt punctele noastre tari, cum putem să învingem? Mă aștept de la orice guvern să inițieze și să mențină un dialog cu mediul de afaceri antreprenorial românesc și cu economiști și gânditori de renume. Scopul este să elaboreze acest set de valori, politici și principii care, prin adopție, să crească șansele de succes ale României.
De exemplu, ca să fac referire la domeniul pe care îl reprezint, tehnologia informatică, țările nu mai sunt ordonate acum doar după resursele naturale, ci și după gradul de proprietate intelectuală pe care îl produc - și aici am putea avea un avantaj - trebuie să știm cum să îl maximizăm.
Acest blueprint trebuie să fie înțeles de toată lumea și trebuie neapărat să reziste câteva guvernări succesive. El ar reprezenta baza brandului de țară pe care să îl putem comunica cu mândrie în lume și cu care să urcăm în orice clasament"
Iulian Stanciu, șeful eMag
"Cred că sunt două domenii care ar trebui prioritizate: educația, pentru că este o fundație pentru toate celelalte, și IT-ul, pentru că este șansa noastră să producem în România valoare adăugată. Astfel, susținerea IT-ului cel puțin la nivelul de până acum ar trebui să crească"
Octavian Bădescu, fondatorul Sameday și al Freedom Group
"1. Privatizarea până la un anume termen limită și sub sancțiunea căderii Guvernului a companiilor de stat, cu prețul și mijloacele plasate în plan secund, alocând prioritate și celeritate asupra acelora care înregistrează pierderi.
Ideea ieșirii de sub gestiunea statului poate fi extinsă apoi de la companii chiar și la anumite arii, spre exemplu la învățământ, dar nu numai, efectul fiind practic într-o povară fiscală mai redusă, implicit într-un grad mai mare de atractivitate pentru investitori, deși expresia “descătușarea energiilor investiționale și nu numai” ar putea fi o exprimare mai potrivită în context…
Mitul companiilor de stat „esențiale” pentru România este fabricat în laboratoarele propagandei politice. În realitate, aceste companii s-au dovedit esențiale doar pentru stat, mai exact pentru „băieții deștepți” care s-au cocoțat în consilii de administrație sau le-au folosit în diverse contracte păguboase pentru națiune. Astăzi, toată lumea vede, de exemplu, că trenurile private sunt mai bune și mai ieftine decât cele de stat, chiar dacă ele sunt gestionate de foști angajați ai falimentarului CFR.
Nu doar că s-ar realiza economii semnificative din eliminarea anumitor găuri negre ale economiei, dominate de o clientelă politică parazitară, dar din veniturile obținute am putea rezolva problema care se profilează deja legată de deficitul sistemului public de pensii. Ar fi, deci, necesară coroborarea cu un al 2-lea demers:
2. Utilizarea fondurilor obținute pentru accelerarea trecerii la un sistem privat de pensii, schimbarea sistemului actual de pensii de sorginte bismarkiană neadecvat la realitățile demografice fiind o prioritate absolută.
În fiecare an deficitul sistemului de pensii se adâncește, iar pe măsură ce un angajat va susține din ce în ce mai mulți pensionari, problema se va agrava. Dacă nu reducem dependența față de sistem, problema va ajunge nerezolvabilă, iar tinerii de astăzi vor ajunge să cunoască un nivel alarmant al sărăciei atunci când vor ajunge la vârsta pensionării.
De aceea, din privatizările efectuate, s-ar putea realiza constituirea unui fond prin care să fie negociată ieșirea din sistemul public de pensii a celor care nu ar mai vrea să facă parte din el. Astfel ar putea fi redusă, dacă nu chiar eliminată, cea mai împovărătoare obligație fiscală pentru salariați, anume contribuția de asigurări sociale, care asigură statului un procent prea mare din munca fiecăruia. Simultan, veniturile actualilor pensionari nu ar fi periclitate.
3. Introducerea unei prevederi legale care să facă posibilă decizia tăierii datoriilor la companiile de stat numai în baza unui referendum, un fel de AGA reală. Acest demers ar asana, ar reseta serios economia.
În egală măsură, o procedură similară ar trebui avută în vedere și privind plata salariilor compensatorii la concediere din fonduri publice (o solicitare sindicală nefericită și discutabilă economic, fie și dacă ne gândim la faptul că favorizează exodul resurselor valoroase dintr-o organizație și la decapitalizare. Sindicatele ar trebui să militeze pentru drepturile salariaților care rămân, nu care pleacă din sistem).
4. Reglementarea legală, eventual prin constituție, a chestiunii deficitului, de fapt a necesității echilibrului bugetar. Deficitul bugetar permanent, fie el individual, al unei companii sau al unui stat denotă neperformanță și este un aspect negativ, mai ales pe termen lung, însă și pe termen mediu și scurt. Nu putem continua așa și acesta trebuie să fie un indicator de performanță la nivel guvernamental.
5. Stabilirea unei reguli potrivit căreia nimeni (parlamentar, ministru șamd) nu poate introduce vreun tip de act normativ nou în sistem dacă nu dovedește faptul că odată cu acesta se abrogă un număr cel puțin egal de pagini.
Cu alte cuvinte, cum nu poți defrișa dacă nu demonstrezi că ai plantat în egală măsură, în același timp, când vorbim de reglementări, este necesar să abordăm exact invers: nu poți planta dacă nu demonstrezi că ai defrișat. Le putem asimila buruienilor, chiar dacă în unele cazuri sunt necesare, acestea afectează în fond libertatea oamenilor… e bine să fie puține, clare și simple pentru a fi și gestionate mai ușor, cu mai puține resurse.
6. Parteneriat cu mediul privat pentru «transferarea» forței de muncă excedentare de la stat către zona privată, care are o nevoie"
Andrei Văcaru, head of capital markets în cadrul JLL Romania
„Primul lucru pe care noul guvern ar trebui să îl facă este să schimbe percepția riscului de țară. Pentru asta, ar trebui să reducă puțin deficitul în bugetul pentru anul viitor sau să creeze o așteptare viitoare de reducere a deficitului. Asta arde acum, costurile de împrumut ale companiilor din România reflectate în rentabilitatea investițiilor. Îngrijorarea nu vine doar din deficitul curent, care a crescut, ci din tendința generală de creștere. Lumea se așteaptă să crească și mai mult. Dacă un guvern nou schimbă această tendință, ajută la schimbarea percepției. Asta nu înseamnă că trebuie să taie mâine pensiile“
Dragoș Anastasiu, președintele grupului Eurolines:
"Ceea ce îmi doresc să se întâmple este, în primul rând, restabilirea încrederii între administrație și mediul privat. Iar asta nu se poate face decât prin dialog și sinceritate.
În al doilea rând îmi doresc să ni se spună cum anume se vor închide bugetele naționale în următorii 3 ani, în sensul în care mă interesează - cum anume trebuie să se pregătească mediul de afaceri, principalul stakeholder care aduce plus-valoare și bani la buget. Aș dori să știu care este cadrul fiscal care apoi, timp de 4 ani, nu se mai schimbă (decât, cel mult, în mod favorabil).
În al treilea rând îmi doresc să știu cum rezolvăm împreună tema forței de muncă în România (care include și educația și repatrierea diasporei) în sensul unei strategii naționale pentru forța de muncă pentru 20 de ani
În al patrulea rând mă aștept să se retragă actuala lege a Turismului din Parlament și să se facă una care ajută cu adevarat acest sector de importanță strategică națională
Nu în ultimul rând mă aștept să refacem împreună imaginea României în străinătate, pentru că asta ne-ar ajuta la exporturi, la investiții străine și la turism".
Ionuț Nedea, proprietarul agenției Litoralulromanesc.ro:
"Mediul de business din România știe să-și facă treaba, dar cea mai mare problemă din ultimii ani e că nu a fost lăsat să își facă treaba. În sensul că oamenii de afaceri deveniseră inamicul public numărul 1 al Guvernului, apoi au fost calul de povară de pe urma căruia s-au tot colectat taxe și impozite. Cel mai bun lucru pe care l-aș aștepta de la un Guvern ar fi să ne lase în pace să ne facem treaba și să ne ofere un cadru legislativ coerent și predictibil. Predictibilitatea este cea mai importantă, pentru că un antreprenor se poate descurca chiar și în condiții economice grele, dar predictibile, însă trebuie să știe din timp ce se va întâmpla, ca să poată lua deciziile potrivite. Te adaptezi și poți lua o decizie pe termen lung, pe când atunci când totul se schimbă de la un al la altul, nici măcar măsurile bune nu ajută. Sincer, așteptările mele de la un nou guvern sunt să ne lase în pace".
