Intervenția de urgență în urma incendiului de la clubul Colectiv din București din seara de 30 octombrie 2015 a fost în mare parte o acțiune necoordonată, cu elemente de improvizație a autorităților, arată raportul Corpului de Control al Prim-Ministrului.
Corpul de Control a evidențiat deficiențe la nivelul Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Dealul Spirii" București – Ilfov, Departamentului pentru Situații de Urgență, spitalelor unde au fost internate victimele și Direcției de Sănătate Publică a Municipiului București.
Modul de acțiune al tuturor instituțiilor implicate în intervenție este apreciat ca fiind unul sub medie.
"Ca notă unitară în ceea ce privește datele primite de la diversele entități implicate, s-a remarcat lipsa de coerență și datele contradictorii cu privire la numărul de echipaje existent la fața locului, numărul total de victime, numărul de pacienți internați în fiecare spital, numărul de pacienți depistați cu infecții nosocomiale, numărul de pacienți transferați în afara țării și zona acestora, raportările fiind confuze chiar și-n privința numărului total de decese", arată raportul Guvernului.
Potrivit documentului, intervenția de urgență în urma incendiului de la Colectiv a fost în mare parte o acțiune necoordonată, cu elemente de improvizație a autorităților, ca urmare a lipsei de exerciții în caz de urgențe majore, neconcordanțelor în legislație și bazei materiale deficitare.
CITEȘTE ȘI VIDEO & FOTO Explozii pe aeroportul din Bruxelles, urmate de alte explozii la metrou, lângă sediul CE. Fiica lui Rednic, aflată pe aeroport: Au fost focuri de arme Guvernul arată că Planul Roșu de Intervenție nu a fost declanșat imediat, ci doar după parcurgerea unor etape, care sunt prevăzute în legislație, dar pot fi descrise ca birocratice, în condițiile în care aceeași legislație permite și mecanisme mai rapide de intervenție. Astfel, Planul Roșu de Intervenție a fost declanșat, la ora 22:50, la 18 minute de la primele apeluri la numărul unic de urgență și la 7 minute de la momentul informațiilor primite de la echipajele aflate la locul intervenției.
Mai mult, deși rezultă că Planul Roșu de Intervenție a fost declanșat de către Prefectul Municipiului București, există elemente de incertitudine cu privire la comunicarea declanșării către toate entitățile implicate în intervenție. Direcția Generală de Poliție a Municipiului București a comunicat oficial CCPM că nu i-a fost transmisă informarea cu privire la declanșarea Planului Roșu de Intervenție la nivelul municipiului București și județului Ilfov. Mai mult decât atât, înscrisurile transmise de Serviciul de Ambulanță București-Ilfov, Jandarmeria Municipiului București și Poliția Locală a Municipiului București nu fac referire la momentul la care a fost instituit Planul Roșu de Intervenție.
Raportul relevă că șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), secretarul de stat Raed Arafat, a coordonat, la fața locului, doar activitatea de prim ajutor calificat și asistență medicală de la locul evenimentului, nu toate activitățile de intervenție.
"Lipsa aparentă a unei coordonări reale a operațiunii de intervenție, a fost evidențiată și de faptul că unele echipaje s-au panicat și au început să comunice haotic informații către dispecerat", se arată în raport.
Baza materială a Serviciului de Ambulanță București-Ilfov și numărul personalului au fost și sunt insuficiente chiar și raportat la intervenția în situații obișnuite, element în măsură să afecteze grav capacitatea de intervenție a acestei structuri.
CITEȘTE ȘI Salvare pentru firme: Autorizația de securitate la incendiu poate fi obținută până în 2017, cu activitate pe propria răspundere La data tragediei, Serviciul de Ambulanță București-Ilfov dispunea de 182 de ambulanțe, din care 152 se aflau în stare de funcționare. Din numărul de ambulanțe funcționale, la data de 30.10.2015, 76% erau foarte vechi și în situație de casare. Conform legislației și raportat la numărul populației, declarate statistic la nivelul municipiului București și al județului Ilfov, la data de 30.10.2015, Serviciul de Ambulanță București-Ilfov ar fi trebuit să funcționeze cu un număr de 1.740 angajați, dar acesta funcționa doar cu un număr de 868 de persoane, având astfel un deficit de 50,11%.
Raportul Direcției de Sănătate Publică a municipiului București conține date contradictorii atât în ceea ce privește numărul pacienților din fiecare spital, cât și în ceea ce privește numărul infecțiilor nosocomiale, ridicând suspiciuni în privința controalelor în baza cărora a fost întocmit.
Din datele Guvernului rezultă că la data incendiului ar fi existat Planul Alb cadru la nivelul Ministerului Sănătății. dar la nivelul fiecărei unități spitalicești de urgență, din București, în care au fost internate victimele de la clubul Colectiv, planul alb fie nu exista deloc, fie procedura nu a fost respectată.
Guvernul constată că unitatea de arși din cadrul Spitalului de Urgență Floreasca era, totodată, complet dotată și funcțională, însă nu a fost și nu este folosită, deși este cea mai modernă și poate asigura cea mai bună îngrijire pentru pacienții cu arsuri grave.
CITEȘTE ȘI Cioloș, după discuții cu SRI și Internele: În România lucrurile sunt sub control și nu există riscuri, după exploziile din Bruxelles Raportul mai arată că mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene nu a fost activat de către Statul roman, deși acesta era aplicabil, iar Guvernul propune ca acest mecanism să fie activat, pe viitor, acolo unde situația o impune, chiar dacă în paralel sunt întreprinse și alte demersuri.
La data efectuării controlului au fost constatate și mai multe neconcordanțe legislative la nivelul actelor normative care reglementează acordarea asistenței de urgență în caz de accidente colective, calamități și dezastre în fază prespitalicească.
În aceste condiții, raportul constată că au acționat corespunzător următoarele instituții Prefectura, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, Direcția Generală de Jandarmi a Municipiului București, Serviciului de Ambulanță București-Ilfov, Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare.
În același timp, au dovedit deficiențe în seara tragediei Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Dealul Spirii" București – Ilfov, Departamentul pentru Situații de Urgență, spitalele unde au fost internate victimele și Direcția de Sănătate Publică a Municipiului București.
CITEȘTE ȘI Ponderas devine cel mai mare spital al Regina Maria, fondatorul a fost cooptat în Consiliul de Administrație al rețelei Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Dealul Spirii" București – Ilfov nu a respectat procedurile în ceea ce privește posibila declanșare mai devreme a Planului Roșu de Intervenție, nu a alertat echipajele din cadrul serviciilor de sprijin. Totodată, a existat o succesiune la comanda operațiunilor a unui număr mare de persoane într-un interval foarte mic de timp, iar pe durata controlului, ISU nu a reușit să furnizeze numărul exact și felul utilajelor care au participat la intervenție.
Departamentul pentru Situații de Urgență nu a respectat prevederile legale în ceea ce privește coordonarea în ansamblu a situațiilor de urgență, nu doar a activității de prim ajutor calificat și asistență medicală de la locul evenimentului.
Spitalele unde au fost internate victimele au avut probleme din cauza inexistenței planurilor albe de asistență în situații de urgență, la care se adaugă nefuncționarea la capacitate a Clinicii de Arși de la Floreasca și raportările contradictorii atât în privința numărului de victime internate, cât și în privința infecțiilor nosocomiale.
Direcția de Sănătate Publică a municipiului București a prezentat un raport cu date neconcludente și contradictorii, atât în ceea ce privește numărul pacienților din fiecare spital, cât și în ceea ce privește numărul infecțiilor nosocomiale, ridicând suspiciuni în privința controalelor în baza cărora a fost întocmit. De asemenea, inexistența planurilor albe la nivelul spitalelor poate fi imputată și acestei instituții din cauza neimplicării în elaborarea acestor planuri, arată Guvernul.
Corpul de Control conchide că se impune reformarea radicală și îmbunătățirea sistemului de asistență de urgență în caz de accidente colective, calamități și dezastre în fază prespitalicească, precum și a asistenței de urgență în cadrul spitalelor.
