Alegătorii din Republica Moldova se îndreaptă duminică spre urne pentru a vota în cadrul unui referendum care va stabili dacă țara ar trebui să își înscrie aspirațiile europene în Constituție. Sondajele actuale indică o majoritate fragilă în favoarea schimbării, dar diverse provocări - inclusiv dezinformarea rusă și repercusiunile economice ale invaziei la scară largă a Ucrainei - înseamnă că rezultatele sunt departe de a fi sigure. Așadar, ar fi posibil ca alegătorii din Moldova să-i surprindă pe cei care le urmăresc referendumul, așa cum au făcut-o alegătorii britanici în 2016? se întreabă, într-un articol de opinie publicat de POLITICO, Benton Coblentz, membru al Proiectului Truman de Securitate Națională și candidat la un master în administrație publică la Princeton School of Public and International Affairs.
Într-un ecou al Brexit-ului, sondajele au constatat că puțin peste 50 la sută dintre alegătorii moldoveni sunt în favoarea poziției pro-UE. Într-un sondaj recent al Institutului Republican Internațional, 53 la sută dintre respondenți au fost în favoarea schimbării, în timp ce un sondaj al ONG-ului moldovean Watchdog.MD a constatat o cotă similară de 52 la sută în favoarea răspunsului „Da”. Și pe măsură ce ziua alegerilor s-a apropiat, indicatorii din sondaje au arătat o majoritate în creștere - precum și o minoritate redusă care intenționează să se abțină. Dar incertitudinea rămâne, scrie News.ro.
Și, în timp ce alegătorii moldoveni își analizează opțiunile pentru viitorul geopolitic pe termen lung al țării, aceștia se vor pronunța și asupra candidaturii la realegere a președintelui în exercițiu, Maia Sandu.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Momentul ales pentru toate acestea nu pare a fi o coincidență. În prezent, Sandu conduce cursa prezidențială, obținând aproximativ 35% din voturi. Iar conducerea proeuropeană a Moldovei speră probabil că cele două scrutine se vor consolida reciproc, alegătorii motivați să voteze pentru UE contribuind la obținerea unei majorități pentru Sandu - și viceversa.
NISIPURI MIȘCĂTOARE
Totuși, această presupusă corelație pozitivă este departe de a fi garantată, avertizează expertul. Nemulțumirea populară a fost alimentată de dificultățile economice provocate de războiul din Ucraina, care au dus la perturbări în lanțul de aprovizionare al Moldovei și au contribuit la inflație - în anumite momente pe parcursul anului 2023, a ajuns la peste 30 %. Având în vedere certitudinea realegerii lui Sandu, alegătorii ar putea considera un vot negativ la referendum drept o modalitate sigură de a-și exprima nemulțumirea față de administrația sa.
Opoziția este, de asemenea, bine poziționată pentru a profita de această nemulțumire. În ciuda discuțiilor despre un candidat unic al opoziției, la începutul anului, aproape o duzină de candidați și-au declarat acum intenția de a candida. Numărul mare de candidați le permite acestora să își adapteze mesajele anti-UE și anti-Sandu în moduri care să atragă diferitele blocuri electorale ale țării. De exemplu, în timp ce unii fac apel la un vot negativ în cadrul referendumului, alții încurajează abținerea de la vot, sperând că referendumul nu va atinge rata de participare de 33%, prevăzută de Constituție.
RUSIA, MARELE PĂPUȘAR
Mai mult, toate aceste eforturi ale opoziției sunt conduse cu sprijinul tacit al guvernului lui Vladimir Putin. Moscova nu numai că are puterea de a exercita presiune prin influența sa asupra conducerii regiunii separatiste Transnistria, dar sprijină în mod deschis opoziția din Moldova însăși. Chiar luna aceasta, poliția națională din Moldova a acuzat Rusia că a sprijinit o încercare de mituire a 130.000 de alegători - deși presupusul orchestrator al operațiunii, oligarhul moldovean condamnat Ilan Șor, a negat acuzațiile.
Dezinformarea alimentată de Rusia a amplificat, de asemenea, temerile cu privire la posibila realegere a lui Sandu, susținând că aceasta se pregătește să implice țara la război cu Transnistria, care este sprijinită politic de Moscova. Aceste eforturi de dezinformare s-au concentrat, de asemenea, pe pătarea reputației UE, susținând că aderarea va răspândi propaganda LGBTQ+ și va duce la separarea familiilor.
Cu toate acestea, în ciuda sprijinului extern al Rusiei pentru opoziție, forțele proeuropene din Moldova pregătesc terenul pentru o încununare de succes a campaniei lor. Sandu a promovat în mod activ integrarea în UE, organizând mitinguri ample la Chișinău și lansându-și candidatura pentru realegere cu accent pe aspirațiile UE.
UE ȘI FOTBALUL
Societatea civilă a țării a fost, de asemenea, activă. De exemplu, o campanie a Institutului pentru Politică și Reformă Europeană a difuzat reclame emoționante în favoarea UE în timpul campionatului european de fotbal, prezentând o împărțire a ecranului pentru a compara viziunile unei vieți de pace și de război și făcând apel la celebrarea celor „79 de ani de pace și respect pentru viață” pe care integrarea europeană i-a adus continentului.
UE însăși a făcut, de asemenea, o treabă bună în promovarea eficacității unei relații puternice cu Bruxelles-ul. După acordarea statutului de candidat în 2022 și acceptarea oficială a deschiderii negocierilor de aderare în decembrie 2023, Moldova a atins etape importante în procesul său de aderare. A găzduit,de pildă, summitul Comunității Politice Europene din 2023, la care au participat 45 de șefi de stat și de guvern europeni. Iar semnele proiectelor de lucrări publice finanțate de UE sunt acum vizibile în întreaga țară, consolidând beneficiile tangibile ale asocierii la UE.
Cu toate acestea, chiar dacă toate aceste eforturi ar eșua, formatul întrebării adresate alegătorilor ar putea ajuta Moldova să evite soarta Marii Britanii. În Marea Britanie, alegătorii s-au confruntat cu o întrebare amplă privind ieșirea sau rămânerea în UE, în timp ce alegătorii moldoveni sunt întrebați în mod specific despre includerea aspirațiilor UE în Constituția lor.
CE AR ÎNSEMNA UN EȘEC LA REFERENDUM
Astfel, în timp ce un eșec la referendum ar putea pune la îndoială legitimitatea percepută a guvernului, acesta nu ar exclude neapărat Moldova de la un viitor european. Cu toate acestea, alegerile parlamentare din 2025 - unde partidul lui Sandu se confruntă în prezent cu perspective sumbre - ar deveni cu atât mai importante.
În general, forțele proeuropene din Moldova au reușit să pună bazele unui rezultat pozitiv la referendumul din acest an, dar nu își pot permite să rămână complezente până în al 12-lea ceas. Iar rezultatele de duminică vor arăta dacă eforturile moldovenilor de a evita „momentul Brexit” vor reuși, conchide Benton Coblentz.
