Moldovenii sunt chemați duminică să decidă dacă aderarea la UE ar trebui să fie considerată un obiectiv strategic în Constituția țării, o măsură care ar îndepărta și mai mult fosta republică sovietică de Rusia din punct de vedere politic. Referendumul privind UE coincide cu alegerile prezidențiale din Moldova, unde liderul pro-occidental al țării, Maia Sandu, candidează pentru un al doilea mandat împotriva unui grup de candidați, în majoritate pro-Kremlin. Ambele scrutine au loc pe fondul amestecului Rusiei, spun autoritățile, care au prezentat inclusiv dovezi de cumpărare de voturi, dezinformare și încercări de destabilizare, chiar dacă Moscova a negat acuzațiile.
Scrutinul se deschide la ora 7:00 și se închide la ora 21.00 în cele 2.221 de secții de vot, unde sunt așteptați la urne 3,3 milioane de alegători. În timp ce în Chișinău sunt peste 300 de secții de vot, 30 de secții sunt pentru regiunea transnistreană, iar în diaspora sunt organizate 234 de secții de vot. În premieră, în unele țări s-a putut vota prin corespondență. În România, se poate vota în 16 secții, dintre care trei în București, scrie News.ro.
Nu vor exista sondaje de tip exit-poll, iar rezultatele vor fi disponibile în timp real, pe măsură ce se numără voturile.
Potrivit agora.md, 2061 de observatori naționali și internaționali vor monitoriza desfășurarea alegerilor. Observatorii acreditați de Comisia Electorală Centrală (CEC) reprezintă atât asociații din țară, cât și misiuni diplomatice străine sau autorități electorale internaționale, inclusiv OSCE, Parlamentul European și Consiliul Europei.
ÎN LUMINA REFLECTOARELOR
Sunt puține ocaziile când mica țară de peste Prut a avut parte de atâta mediatizare internațională ca acum. Din Asia și până în Statele Unite, bineînțeles trecând prin Europa, presa mainstream a relatat despre alegerile și referendumul din Republica Moldova, explicându-i mizele. Este un dublu scrutin spre care privește toată lumea, pentru că este un test și poate da măsura curajului unei țări mici de a opune rezistență unui lider care a dat peste cap viețile a milioane de oameni în statul vecin, Ucraina, din cauza ambițiilor teritoriale și a orgoliului său imperialist.
„Moldova își joacă destinul său european pe fondul cumpărării voturilor, dezinformării și mitei electorale orchestrate de Moscova. Iar președinta Maia Sandu candidează pentru realegere pe fondul unor tensiuni ridicate și al acestui război hibrid cu Rusia. Va fi o zi cu dublă importanță pentru Moldova, una dintre cele mai sărace țări din Europa, situată între România și Ucraina. Duminică, Maia Sandu, un lider hotărât proeuropean și prima femeie aleasă președinte al Republicii Moldova, va afla dacă va fi realeasă, într-un moment în care campania electorală a fost subminată de acuzații de ingerință rusă. Dar, în aceeași zi, va avea loc și un referendum privind UE. Mai mult ca niciodată, Moldova este față în față cu destinul său european”, scrie, de pildă, publicația elvețiană Le Temps.
De la începutul invaziei ruse în Ucraina, Maia Sandu, în vârstă de 52 de ani, se află în centrul atenției. La sfârșitul anului 2020, ea i-a succedat pro-rusului Igor Dodon, iar Moldova, care privește acum tot mai mult spre Bruxelles, a obținut oficial statutul de țară candidată la aderarea la UE în iunie 2022, la patru luni după depunerea cererii. Negocierile de aderare au fost deja deschise în luna iunie a acestui an.
Pentru președinta Maia Sandu, aderarea la UE este cheia pentru a proteja țara de Rusia. Ea îi conduce detașat în sondaje pe ceilalți 10 contracandidați, fiind cotată cu circa 35 la sută din voturi, față de 9 la sută următorul clasat, Alexandr Stoianoglo, în timp ce proporția indecișilor era destul de ridicată în ultimul sondaj - 28 la sută. Teoretic, ar exista șanse să fie aleasă din primul tur de scrutin. Dacă nu, al doilea tur se va organia la 3 noiembrie.
În ceea ce privește referendumul, întrebarea adresată alegătorilor este următoarea: „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?” Prin urmare, consultarea populară are ca obiectiv modificarea Constituției. În timp ce diverse sondaje de opinie din ultimele luni arată că majoritatea moldovenilor susțin aderarea la UE, locuitorii din regiunile predominant rusofone, cum ar fi nordul sau Găgăuzia în sud, preferă în continuare legături mai strânse cu Rusia decât aderarea la UE.
De la declararea independenței față de Uniunea Sovietică în 1991, Moldova s-a străduit să se elibereze de influența Rusiei și să prospere economic. O parte semnificativă a forței sale de muncă a migrat în străinătate pentru oportunități economice, golind satele și lăsând în urmă o populație tot mai îmbătrânită. Mulți dintre cei 2,6 milioane de locuitori ai țării încă depind de agricultură, de pensii modeste sau de salarii cu mult sub cele din restul Europei pentru a-și asigura traiul.
Cam atâți locuitori se estimează oficial că au rămas în țară, 2,6 milioane de oameni, în timp ce pe listele electorale au rămas înscriși peste 3,3 milioane de alegători, ceea ce ar putea fi o problemă în condițiile în care pentru validarea referendumului este nevoie de o participare de 33 la sută, adică în jur de un milion de persoane.
De asemenea, Moscova continuă să sprijine Transnistria, republica separatistă din estul Moldovei, unde Kremlinul menține aproximativ 1.500 de soldați și unde un conflict înghețat persistă de peste trei decenii.
INTERFERENȚA RUSIEI
Kremlinul a amenințat în mod deschis Moldova în numeroase ocazii, făcând paralele între aceasta și Ucraina, și a alimentat neliniștea politică prin finanțarea unor politicieni favorabili Rusiei care plătesc protestatari pentru a milita împotriva guvernului pro-occidental al Moldovei.
Ca răspuns la agresiunea Moscovei, Moldova a expulzat zeci de diplomați ruși și membri ai personalului ambasadei, a încercat să blocheze numeroase canale media pe care autoritățile moldovene le acuză că răspândesc propagandă rusă și chiar și-a închis pentru scurt timp spațiul aerian, în februarie 2023, din cauza a ceea ce guvernul Sandu a descris drept o tentativă de lovitură de stat.
Dincolo de dezinformare, diviziunile din cadrul societății moldovenești sunt reale și se manifestă în războaie culturale care cuprind o serie de subiecte. În luna martie a anului trecut, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat o lege prin care limba română a devenit singura limbă oficială a țării, ceea ce a provocat reacții negative din partea grupurilor de opoziție pro-ruse, care au încercat să perturbe procedurile. De asemenea, zeci de preoți au părăsit Biserica Ortodoxă susținută de Rusia pentru Biserica Ortodoxă Română, în timp ce preoții pro-ruși au făcut jocurile Moscovei.
Subiectul „Situația din Republica Moldova” apare recurent pe ordinea de zi a briefingului săptămânal de presă pe care îl susține purtătoarea de cuvânt a MAE de la Moscova, Maria Zaharova. În multiple rânduri, aceasta a criticat dur cursul prooccidental al conducerii de la Chișinău, acuzând-o că vrea să anexeze țara la România.
În campania electorală, Rusia și reprezentanții săi locali au încercat să împiedice un vot „Da” la referendumul privind aderarea la UE prin cumpărarea de voturi și o campanie sofisticată de dezinformare. Inclusiv sâmbătă, în ajunul votului, au apărut în mediul online și pe rețelele sociale mesaje false despre referendum și alegerile prezidențiale, unele părând să fi fost trimise tocmai din Indonezia. Pe de altă parte, poliția a anunțat că a făcut două arestări în urma unei investigații jurnalistice care dovedea modul în care oligarhul fugar Ilan Șor, aflat la Moscova, cumpără voturi și corupe alegătorii din R. Moldova.
La începutul acestei luni, șeful poliției naționale, Viorel Cernăuțanu, a afirmat că rețeaua lui Șor a mituit peste 130 000 de moldoveni pentru a vota împotriva referendumului și în favoarea candidaților afiliați Kremlinului. Numai în septembrie, a spus el, aproximativ 15 milioane de dolari au fost transferați în conturi deschise la Promsviazbank din Rusia. În aprilie, oficialii aeroportului din Chișinău confiscaseră echivalentul unui milion de dolari în numerar de la membri ai opoziției pro-ruse care se întorceau prin Armenia de la o adunare din Moscova.
Oligarhul fugar Ilan Șor, care a fost condamnat în contumacie la 15 ani de închisoare anul trecut pentru rolul său în dispariția unui miliard de dolari din sistemul bancar al Moldovei, s-a oferit deschis Telegram să plătească alegătorii care îi conving pe alții în secțiile de votare să se pronunțe împotriva referendumului, oferindu-le un bonus dacă majoritatea persoanelor din secția lor de votare aleg „Nu”.
Watchdog MD, un grup de reflecție din Republica Moldova care monitorizează dezinformarea, a identificat aproximativ 200 de teme distincte promovate de sursele de dezinformare legate de Rusia cu privire la referendum. Unele dintre acestea includ promovarea zvonurilor conform cărora toate terenurile arabile din Moldova vor fi vândute străinilor, bisericile care au legături cu ortodoxia rusă vor fi închise, Moldova va fi forțată să se alăture efortului de război din Ucraina, vorbitorii de limbă rusă vor fi marginalizați, Moldova se va uni cu România și va fi introdusă în programele școlare educația obligatorie care promovează drepturile LGBTQ+.
Un eșec al Maiei Sandu de a câștiga președinția sau o realegere ezitantă, precum și o prezență scăzută la referendum ar fi interpretate ca o negare a eforturilor autorităților în drumul către UE și i-ar energiza pe susținătorii Rusiei în perspectiva alegerilor parlamentare din 2025, a căror miză este, poate, și mai importantă. Pentru tabăra pro-europeană, acest vot dublu pare, prin urmare, să aibă valoarea unui „totul sau nimic”, lucru pe care Maia Sandu l-a tot subliniat în timpul campaniei electorale. „Fiecare generație are misiunea sa, iar cei care au venit înaintea noastră au luptat pentru libertatea lor, pentru limba lor și pentru independență”, le-a spus ea susținătorilor săi adunați în fața Operei din Chișinău luna trecută. „Misiunea noastră va fi de a câștiga pacea și prosperitatea și de a integra Moldova în familia europeană”, a punctat ea.
