O reuniune la nivel înalt care va avea loc la Paris luna viitoare va prezenta un plan de 100 de miliarde de dolari pentru a atrage mai mulți bani pentru finanțarea prevenirii schimbărilor climatice și susținerea dezvoltării în țările mai sărace, oferind garanții valutare investitorilor, potrivit unui document văzut de Reuters.
Planul, care nu a fost publicat anterior, a fost trimis guvernelor lumii înainte de ”Summitul pentru un nou pact global de finanțare” de la Paris, programat în iunie, de către Inițiativa Bridgetown, condusă de liderul Barbados Mia Mottley, scrie News.ro.
Ideea, inclusă într-un document de consultare din aprilie 2023, s-ar baza pe puterea Fondului Monetar Internațional (FMI) și a altor bănci multilaterale de dezvoltare (BMD) și face parte din eforturile tot mai mari de reformare a sistemului financiar internațional.
FMI și alte BMD ar trebui ”să reducă premiile de macro-risc excesive asupra țărilor în curs de dezvoltare, prin intermediul unor garanții valutare de 100 de miliarde de dolari pe an”, pentru finanțarea în monede interne mai volatile decât în dolar sau euro.
Garanțiile ar fi doar pentru ”investiții în tranziția verde”, despre care o sursă implicată în planuri a spus că ar putea include obligațiuni ”verzi”, concentrate pe proiecte ecologice, precum și altele, cum ar fi obligațiunile ”albastre”, axate pe oceane, și obligațiunile legate de sustenabilitate.
Beneficiul lor este că BMD-urile ar interveni și ar compensa cumpărătorii internaționali ai acelor obligațiuni, dacă țara implicată și-ar devaloriza moneda și ar reduce efectiv valoarea în dolari a plăților sale de obligațiuni.
Înlăturând acest risc pentru investitori, ar trebui să reducă semnificativ ratele dobânzilor pe care guvernele trebuie să le plătească. Pentru unii, ar putea fi chiar impulsul necesar pentru a recâștiga accesul la piețele globale de capital pierdute în timpul pandemiei de Covid.
Un raport publicat în cadrul discuțiilor COP27 asupra climei a sugerat că țările în curs de dezvoltare ar avea nevoie de 1.000 de miliarde de dolari pe an în bani publici și privați anual, până în 2030, pentru a combate încălzirea globală, dar fluxurile de capital de până acum reprezintă doar o fracțiune din ceea ce este necesar.
Un raport al Băncii Mondiale și al altor mari creditori multilaterali a spus că au dat 51 de miliarde de dolari în 2021, alături de 13 miliarde de dolari din finanțare privată.
La summitul de la Paris, găzduit de președintele francez Emmanuel Macron în perioada 22-23 iunie, vor fi prezenți o serie de lideri mondiali și reprezentanți ai instituțiilor globale emblematice precum FMI și Națiunile Unite.
Planurile propunerilor au fost trimise grupurilor cheie care pregătesc discuțiile în ultimele două săptămâni.
CHEMARE LA ARME
Pe lângă ideea monedei, documentul oferă și mai multe detalii despre principalele obiective ale Versiunii 2.0 a Inițiativei Bridgetown, care a devenit o voce grea în ultimele 18 luni în discuțiile globale privind clima și sustenabilitatea.
”Acesta este un apel la arme”, a spus sursa, referindu-se la document și la intenția sa de a stimula acțiuni mai concrete din partea FMI și a creditorilor multilaterali.
După un început lent, ideea că este nevoie de schimbări fundamentale pentru a ajuta ca mai mulți bani să circule către țările în curs de dezvoltare în lupta împotriva schimbărilor climatice a luat avânt în ultimul an și a fost un punct cheie al discuțiilor globale privind clima, din noiembrie.
De atunci, Banca Mondială a numit un nou președinte, fostul CEO al Mastercard Ajay Banga, și a lansat un plan de reformă care ar crește creditarea cu 5 miliarde de dolari pe an, deși Mottley și alții doresc ca sistemul să meargă mult mai departe.
Propunerile prezentate în documentul din aprilie, care includ și redistribuirea altor bani FMI, vor constitui probabil o parte esențială a poziției de negociere a țărilor în curs de dezvoltare, la următoarea rundă de discuții anuale despre climă din Dubai, la sfârșitul acestui an.
