Uniunea Europeană (UE) ar trebui să implementeze un program de muncă de patru zile pe săptămână - în sectoarele afectate de o penurie a forței de muncă - îndeamnă, într-un interviu acordat agenției oficiale portugheze de presă Lusa, comisarul european însărcinat cu Munca și Drepturile Sociale Nicolas Schmit, relatează Euractiv.
”Cred că este un lucru care avansează treptat (...), pentru că noile generații au o anumită viziune despre echilibrul între muncă și viața personală”, declară Schmit.
”Eu sunt deschis acestui lucru”, precizează el.
Portugalia implementează un proiect-pilot în acest domeniu, însă comisarul subliniază că ”nu există o poziție comună” a UE asupra unei scurtări a săptămânii de muncă, scrie News.ro.
”Cred că este un lucru care se va întâmpla în baza unor acorduri între partenerii sociali”, declară el.
El oferă exemplul Germaniei, unde cel mai mare sindicat cere o avansare în implementarea săptămânii de muncă de patru zile și în care unele companii prezintă soluții în vederea recrutării de muncitori - și anume în sectorul transporturilor.
”Problema reducerii timpului de muncă poate fi o modalitate de a atrage” muncitori, declară el.
”Cum unele sectoare întâmpină dificultăți în a atrage oameni, poate că trebuie să devină mai atractive”, consideră el, subliniind că ”acesta este un lucru care se negociază între partenerii sociali”.
În Uniunea Euroeană (UE), ”cea mai mare problemă nu este atât șomajul”, ci mai degrabă lipsa forței de muncă.
”Multe sectoare caută cu disperare angajați și nu-i găsesc, pentru că oamenii nu vor să muncească în ele și nu au competențele potrivite”, subliniază comisarul european.
”Pe piața muncii, avem în continuare nepotriviri mari ale competențelor”, o situație pe care UE este necesar să o abordeze, îndeamnă el.
În Portugalia, în cadrul ”Agendei Muncii Decente”, un proiect pilot urmează să testeze voluntar săptămâna de muncă de patru zile - fără o reducere a salariului.
La bilanțul primei faze a acestui proiect pilot, prezentat în martie, s-a anunțat că, în faza a doua au rămas 46 dintre 99 de companii interesate.
Între principalele motive din cauza cărora companiile nu au intrat în faza de pregătire se află perspectivele economice mondiale, nevoia unor investiții financiare, complexitatea implementării programului.
”Aceasta nu este cea mai bună soluție a problemei”, au motivat unele companii, iar altele că profitul măsurii ”nu va fi mare”.
Majoritatea celor 46 de companii rămase acest proiect guvernamental au până la zece muncitori, iar cinci au peste 1.000 de muncitori.
Principalele domenii de activitate ale companiilor din faza a doua a proiectului sunt consultanța, știința, tehnica și activități similare (40%), educația, informarea și comunicarea (câte 15%).
