Holdingul celor 20 de companii municipale ale Capitalei, înființate anul acesta prin votul Consiliului General al Municipiului București (CGMB) la inițiativa primarului general Gabriela Firea, va fi unul dintre cei mai mari angajatori din București. Societățile din componența sa estimează că vor avea la finalul anului viitor un număr total de 8.437 de salariați, echivalentul a 0,75% din totalul populației active a Bucureștiului, venituri însumate de peste un miliard de lei, cheltuieli de circa 988 milioane lei și profit net cumulat de aproape 58 milioane lei.
În februarie anul acesta, primarul Firea estima că în cadrul societăților comerciale pe acțiuni deținute de municipalitate, care ar urma să desfășoare activități în domeniul serviciilor publice, ar putea lucra aproximativ 5.000 de persoane, printre care se vor număra și actualii salariați ai regiilor și administrațiilor municipalității din București, precum și o parte din aparatul de lucru al primarului general.
Proiectele de bugete ale celor 20 de companii aproximează însă numărul total de angajați ai acestora, la finalul lui 2018, la 8.437, cifră cu aproape 69% mai mare decât cea avansată de Firea. Asta înseamnă echivalentul a 0,75% din totalul populației apte de muncă a Bucureștiului, de circa 1,12 milioane persoane, potrivit ultimelor date ale INS.
Pentru finalul anului în curs, estimarea totală de efectiv pentru companiile municipale bucureștene este de 3.116 angajați.
Circa jumătate dintre cei 8.437 preconizați pentru finalul lui 2018 vor lucra în cadrul a doar două dintre cele 20 de societăți, respectiv la Compania Municipală Pază și Securitate (3.050) și la Trustul de Clădiri Metropolitane (1.046). Pe următoarele locuri în acest top ar urma să se afle Compania Municipală Parcuri și Grădini, cu 724 de salariați, și Compania Municipală Consolidări (462).
Prin comparație, cea mai mare firmă de pază din țară, G4S Secure Solutions, a avut anul trecut un număr mediu de 3.459 de angajați, iar cea mai mare companie din domeniul construcțiilor, Strabag SRL – de doar 615 angajați.
Potrivit calculelor Profit.ro, pe baza datelor din proiectele de buget a 17 dintre cele 20 de companii (fără cele ale firmelor Energetica, Parcuri și Grădini și Managementul Traficului, unde nu figurează astfel de date pentru 2018), la aceste societăți se estimează cumulat, pentru anul viitor, un câștig salarial mediu brut pe angajat de 5.014 lei pe lună, echivalentul unui salariu mediu net lunar de 3.523 lei, cu peste 9% mai mare decât salariul mediu net la nivelul Capitalei din decembrie 2016 (3.219 lei) calculat de INS.
Diferențele între companii sunt foarte mari, reflectându-le pe cele dintre diversele ramuri ale economiei. Astfel, cele mai mari salarii medii nete sunt prognozate la Trustul de Clădiri Metropolitane (6.263 lei), Compania Municipală Dezvoltare Durabilă, cu profil de arhitectură, inginerie și consultanță (5.680 lei) și la firma de IT Compania Municipală Tehnologia Informației (5.394 lei). În schimb, cele mai mici lefuri medii nete vor fi cele de la Compania Municipală Pază și Securitate (doar 1.133 lei), Parking (1.329 lei) și Agrement (1.634 lei).
Puteți consulta aici, ca exemplu, statul de funcții al Companiei Municipale Turistica, care va presta activități de turoperator și agenție de profil. Documentul cuprinde salariile brute ale tuturor posturilor din schema societății.
Consilierii generali ai Capitalei vor mai supune la vot săptămâna aceasta proiecte de majorări de capital din bugetul local la 19 dintre cele 20 de companii (cu excepția Trustului de Clădiri Municipale), în sumă totală de peste 410 milioane lei, dar și acordarea din aceeași sursă, pentru fiecare dintre cele 20 de societăți, a unor credite fără dobândă pe un an, pentru plata salariilor, capital de lucru și finanțarea activității curente, în valoare totală de 129,2 milioane lei.
Cea mai mare majorare de capital, de aproape 300 milioane lei, ar urma să fie efectuată la Compania Municipală Energetica. Asta în condițiile în care compania respectivă are în plan investiții totale de 299,6 milioane lei, printre care construirea unei noi centrale electrice de termoficare (CET) pentru încălzirea Capitalei în cartierul Colentina, cu costuri estimate la 214 milioane lei, dotarea cu pompe de căldură, înlocuirea conductelor și implementarea cogenerării la centrala de la Casa Presei (69,69 milioane lei), cumpărarea unei clădiri pentru sediul companiei (8,74 milioane lei) și instalarea în București a 40 de stații de încărcare a mașinilor electrice (2,82 milioane lei).
Alte majorări de capital semnificative vor fi efectuate la companiile municipale Parcuri și Grădini (20 milioane lei), Străzi, Poduri și Pasaje (19,87 milioane lei), Consolidări (19,37 milioane lei) și Managementul Traficului – 11 milioane lei. Cu excepția Trustului de Clădiri Municipale, al cărui capital social inițial a fost de 12 milioane lei, toate celelalte companii municipale au fost înființate cu capitaluri de câte 120.000 lei. La toate, Municipiul București, prin CGMB, deține 99,9% din acțiuni, restul fiind în posesia Service Ciclop SA, controlată tot de municipalitate.
Cele mai mari împrumuturi fără dobândă vor fi acordate Companiei Managementul Traficului (25 milioane lei) și Companiei Străzi, Poduri și Pasaje (18 milioane lei).
Pentru toate cele 20 de companii au fost elaborate proiecte de bugete de venituri și cheltuieli pentru lunile rămase din anul în curs, ceea ce înseamnă că se preconizează demararea activității lor, inclusiv atribuirea de contracte de către Primărie către acestea. De altfel, CGMB a aprobat în ședința trecută o normă internă privind atribuirea de contracte de către municipalitate companiilor sale. În conformitate cu legea achizițiilor publice, aceste atribuiri vor putea fi făcute fără licitație.
Astfel, aceste companii au prevăzute în bugetul pe anul acesta venituri totale de 71,13 milioane lei și cheltuieli de 75,14 milioane lei, rezultând o pierdere cumulată de circa 4 milioane lei. Totuși, doar 3 dintre cele 20 au programate pierderi anul acesta, dat fiind că nu vor înregistra venituri în 2017, ci doar cheltuieli. Acestea sunt Compania Municipală de Iluminat Public (- 5,44 milioane lei), care va prelua doar în decembrie concesiunea serviciului respectiv de la Luxten, Compania Municipală Turistică (-1,5 milioane lei) și Compania Străzi, Poduri și Pasaje (minus de circa 334.000 lei).
Cu excepția Companiei Municipale Energetica și a celei de Parcuri și Grădini, pentru toate celelalte 18 sunt prezentate estimări bugetare pentru anul viitor. Astfel, se preconizează, pentru 2018, venituri totale de circa 1,06 miliarde lei și cheltuieli de peste 988 milioane lei, rezultând un profit net cumulat de 57,7 milioane lei, toate aceste companii planificânu-și rezultate pozitive pentru anul viitor.
Din documentele citate reiese că Primăria Capitalei are planuri foarte ambițioase privind lucrările de construcții pe care ar urma să le deruleze anul viitor prin intermediul companiilor proprii. Proiectele de bugete ale companiilor de construcții cuprind cele mai mari estimări de venituri pe 2018 dintre toate societățile municipalității, respectiv de peste 363 milioane lei la Trustul de Clădiri Metropolitane, 144,5 milioane lei la Străzi, Poduri și Pasaje și 121,5 milioane lei la Consolidări.
Detalii despre proiectele de bugete, majorări de capital și acordări de credite fără dobândă, precum și despre salariile medii din companiile municipale ale Capitalei, pot fi consultate aici, într-o sinteză realizată de Profit.ro.
Primarul Gabriela Firea a argumentat în prima parte a anului necesitatea înființării unor asemenea societăți acuzând faptul că serviciile actuale oferite bucureștenilor sunt de slabă calitate, contractele de prestări de servicii și utilități fiind accesibile doar unui grup restrâns de firme.
"Propunerea mea este aceea — și îi rog pe bucureșteni să mă înțeleagă, acest model fiind brevetat în alte capitale europene care arată extraordinar — să schimbăm modul de lucru, iar regiile și administrațiile care sunt în acest moment în subordinea Consiliului General să se transforme în societăți comerciale pe acțiuni, sută la sută ale municipalității, deci ale bucureștenilor, care să presteze servicii de calitate, la un preț mult mai mic, astfel încât și bucureștenii să plătească mai puțin și pentru iluminatul public, și pentru parcări, și pentru canalizare, și pentru apă, și pentru toate celelalte servicii — de salubritate, de curățenie, de mediu. Prețul să fie mai mic și calitatea mult mai mare", a spus ea.
