Președintele Klaus Iohannis și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, vizitează astăzi Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, unde de dimineață va ajunge primul convoi de tehnică militară din SUA, trimis ca urmare a escaladării tensiunilor dintre Rusia pe de o parte și Ucraina, SUA, NATO și UE pe de cealaltă. Proiectul de miliarde de euro de extindere, upgradare și modernizare a bazei, justificat chiar prin "revirimentul antagonismelor specifice Războiului Rece" și prin anexarea Crimeei de către Moscova, face la rândul său obiectul unui "război" administrativ, după ce rezultatul evaluării ofertelor depuse la licitația organizată de Ministerul Apărării Naționale (MApN) a fost contestat de unul dintre concurenți, relevă date Profit.ro.
În 2020, Parlamentul a încuviințat solicitarea MApN de a lansa procedurile de achiziție necesare pentru extinderea și modernizarea bazei, valoarea totală a investiției fiind estimată la peste 2 miliarde de euro plus TVA.
În primăvara anului trecut, MApN a inițiat o licitație restrânsă pentru atribuirea unui contract clasificat secret de serviciu, de proiectare și execuție a primei faze de realizare a infrastructurii bazei Kogălniceanu, estimat la 2,14 miliarde lei plus TVA.
Ministerul a primit 10 oferte la licitație, din partea a 6 companii și 4 consorții, din care 7 au fost validate în vara anului 2021 de către comisia de evaluare a instituției. Ofertanții validați au fost consorțiile Aduro Impex-Strabag-Bog’Art, Astaldi-GSP Offshore, Electrogrup-Makyol Inșaat și Poor Construct-Rizzani de Eccher-ICM, precum și firmele Concelex, Kolin Inșaat și FCC Construcion.
În prezent, licitația figurează în platforma SICAP drept "suspendată".
Asta după ce, pe 24 decembrie 2021, după evaluarea ofertelor rămase în competiție, MApN a decis că singura acceptabilă dintre cele 7 validate este cea a consorțiului Aduro Impex-Strabag-Bog’Art. În replică, ofertantul Concelex s-a adresat Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) și i-a cerut să oblige MApN fie să îi declare candidatura drept acceptabilă și să o respingă în schimb pe cea a Aduro Impex-Strabag-Bog’Art, fie să anuleze cu totul procedura de licitație și s-o reia de la zero. Contestatoarea a depus și o cauțiune de 2 milioane lei, conform prevederilor legale în vigoare.
În esență, în contestație se reproșează MApN că ar fi tratat diferit în mod nejustificat documentațiile de participare depuse de cele două ofertante, prin discriminarea injustă a celei a Concelex și favorizarea incorectă a celei înaintate de Aduro Impex-Strabag-Bog’Art, contestatoarea susținând că, din documente, reiese că ar avea o experiență în lucrări similare superioară competitoarei. CNSC nu s-a pronunțat încă pe fond asupra contestației.
Concelex, o companie de construcții cu rulaj anual de peste 240 milioane lei, este controlată de omul de afaceri Daniel Pițurlea. În asocierea concurentă, Aduro Impex (cifră de afaceri anuală de 43 milioane lei) este deținută de Gheorghe Mircea, Bog’Art (circa 600 milioane lei), fondată de Raul Doicescu – de vehiculul juridic Bog’Art Holding Cipru Limited, iar Strabag SRL (870 milioane lei) – de subsidiara austriacă Bau Holding Beteiligungs AG a grupului Strabag SE.
Cei mai mari acționari ai grupului Strabag sunt Hans Peter Haselsteiner (28,3% din capital), firma Rasperia Trading din Cipru a miliardarului rus Oleg Deripaska (27,8%), Uniqa (15,3%) și Raiffeisen (14,2%).
"În climatul geostrategic actual, în care se conturează atât reactivarea faliilor politico-economice și militare pe axa est-vest, cu revirimentul antagonismelor specifice Războiului Rece și, dincolo de acestea, prin desfășurarea unor acțiuni de aproprieri ilegitime de teritorii la est (referință la anexarea peninsulei Crimea de către Rusia de la Ucraina în 2014 – n.r.), dar și amenințări proprii confruntărilor asimetrice precum actele de terorism caracteristice spațiului Orientului Apropiat și Nord African, exportate în Europa, dezvoltarea unor capacități menite să asigure suportul logistic al intervențiilor armate, în special al celor aeriene, este vital", se arată în documentația de atribuire a contractului de 2,14 miliarde lei plus TVA de la Kogălniceanu.
Potrivit sursei citate, în condițiile în care România își dorește consolidarea statutului său de pol de stabilitate pe flancul estic al UE și NATO, iar acest lucru se face și prin augumentarea și îmbunătățirea capacității de intervenție armată, "se impune realizarea unor facilități minimale operaționale noi, precum și dezvoltarea și integrarea celor existente la Baza Aeriană 57 Mihail Kogălniceanu, pentru Forțele Armate Naționale și partenerii strategici, pentru operarea în siguranță și în timpi optimi a unei escadrile de avioane multirol, în intervenții de apărare sau ofensive".
Baza aeriană de la Kogălniceanu este un hub de tranzit pentru trupele SUA și NATO și pentru armamentul și echipamentele acestora.
Astfel, perspectiva diversificării gamei de misiuni și exerciții naționale sau cu participare internațională ce urmează a se executa pe și de pe această locație presupune regândirea și redimensionarea facilităților existente în prezent în zona cazărmii 888 și aducerea acestora la un nivel de dezvoltare corespunzător.
Proiectul include lucrări de construire de clădiri aeroportuare cu diverse funcționalități, construcții militare cu instalațiile aferente, amenajări militare cu rol de protecție, împrejmuiri, drumuri, platforme, piste, bretele, zone aeroportuare și devieri de rețele de utilități, în principal de apă și gaze naturale.
"Prin această investiție se continuă modernizarea și dezvoltarea infrastructurii aerodromurilor în general și crearea capabilităților necesare în vederea interoperabilității cu ceilalți parteneri din Alianța Nord Atlantică, în vederea desfășurării pe această locație a unor exerciții și activități de instruire în comun sau a activităților de cross-servicing pentru aeronavele din dotarea Forțelor Aeriene Române sau a partenerilor", se mai menționează în caietul de sarcini.
În ianuarie 2020, Guvernul a aprobat exproprierea în acest scop a unui număr de aproape 1.400 de proprietăți imobiliare din comunele Mihail Kogălniceanu și Lumina din județul Constanța, constând în terenuri în special extravilane, dar și intravilane, cele mai multe agricole, în suprafață totală de aproape 2.400 de hectare. Valoarea estimată a despăgubirilor cuvenite proprietarilor se ridica la peste 110 milioane lei.
Valoarea investiției în infrastructura bazei Kogălniceanu, investiție aprobată inițial în noiembrie 2019 de fostul Guvern Dăncilă, era estimată atunci la 12,17 miliarde lei cu tot cu TVA, din care lucrările de construcții-montaj aveau un cost prognozat de aproape 7,4 miliarde lei.
"Va fi un mic orășel efectiv. Vor veni aproximativ 10.000 (de militari SUA – n.r.), deci ne vom dubla populația cu încă 10.000. Va fi un cartier, se vor construi case cu toate utilitățile, cu spații locative comerciale, medicale, o suprafață destul de mare, care se va lua din extravilan o parte și din intravilan", declara, în noiembrie 2019, pentru ProTV, primarul comunei Mihail Kogălniceanu, Anca Belu.
