Executivul a mandatat Ministerul Energiei să înceapă discuțiile cu Directoratul General Concurență al Comisiei Europene în vederea prelungirii până în 2030 a schemei de ajutor de stat de subvenționare de la buget a marilor consumatori industriali de energie electrică din România, afectați de scumpirea electricității din cauza exploziei cotațiilor certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (CO2), schemă în vigoare din 2019 și care a expirat la finalul lui 2021, potrivit unui Memorandum adoptat în ședința de Guvern de miercuri.
Anul trecut, în baza acestei scheme de ajutor de stat, Guvernul a plătit subvenții totale de peste 130 milioane euro unui număr de 34 de companii beneficiare, printre care s-au numărat Alro Slatina sau Azomureș. În 2020, suma plătită a fost de circa 84 milioane euro, pentru 33 de beneficiari.
Prețul certificatelor CO2 a crescut cu peste 200% de la începutul lui 2021 și se apropie de nivelul de 100 euro/certificat. Escaladarea a început anul trecut, fiind declanșată de publicarea planurilor UE privind o nouă înăsprire a normelor privind emisiile de gaze cu efect de seră, prin care se vrea impunerea de limite și mai stricte asupra emitenților de carbon, autoritățile de la Bruxelles urmărind alinierea întregii economii a regiunii la creșterea nivelului de ambiție al țintelor sale climatice în deceniul următor. Acest lucru a atras pe piața certificatelor numeroși jucători din industria financiară, cum ar fi fonduri de investiții și hedging, care au cumpărat anticipând sporirea cererii ca urmare a înăspririi țintelor de decarbonare. Un alt motiv a fost majorarea producției de energie pe bază de cărbune, pe fondul scumpirii gazelor.
Beneficiarii ajutorului de stat din România au fost consumatorii energointensivi cu activitate în domeniul pregătirii fibrelor și filării fibrelor textile, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte din piele, fabricarea hârtiei și a cartonului, extracția de minereuri feroase, extracția mineralelor pentru industria chimică și a îngrășămintelor naturale, fabricarea produselor de cocserie, fabricarea altlor produse chimice anorganice de bază, fabricarea îngrășămintelor și produselor azotoase, fabricarea fibrelor sintetice și artificiale, producția de metale feroase, sub forme primare, și de feroaliaje, metalurgia aluminiului, producția plumbului, zincului și cositorului și metalurgia cuprului.
"Având în vedere creșterea accentuată a prețului energiei electrice din ultima perioadă, considerăm oportun ca si în perioada 2021-2030 să fie acordate ajutoare de stat pentru sectoarele sau subsectoarele care sunt considerate a fi expuse unor riscuri semnificative de relocare a emisiilor de dioxid de carbon ca urmare a transferării costului dioxidului de carbon în prețul electricității, cu respectarea normelor aplicabile privind ajutorul de stat, în contextul schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră cu obiectivul de reducere a emisiilor de CO2 din industrie. Obiectivul acestui tip de ajutor este de a preveni riscul semnificativ de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, în special din cauza reflectării costurilor EUA în prețul energiei electrice suportat de beneficiar, în cazul în care concurenții săi din țări terțe nu se confruntă cu reflectarea unor costuri similare în prețul energiei electrice, iar beneficiarul nu poate reflecta aceste costuri în prețul produselor fără să piardă poziția pe piața internă și europeană. Acest tip de ajutor are ca efect si combaterea riscului relocării emisiilor de dioxid de carbon, prin sprijinul acordat beneficiarilor de a-și reduce expunerea la acest risc, este justificată din rațiuni de protecție a mediului, întrucât ajutorul urmărește evitarea unei creșteri a emisiilor globale de gaze cu efect de seră ca urmare a transferării producției în afara Uniunii, în absența unui acord internațional cu caracter obligatoriu privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră", se arată în Memorandum.
Relocarea acestor industrii poate avea un impact dramatic la nivel național, estimându-se că există riscul de a fi pierdute aproximativ 200.000 locuri de muncă directe și indirecte. Companiile din sectoarele energointensive asigură 6% din PIB-ul anual al României.
"Prin metoda de estimare a valorii ajutorului de stat necesar pentru compensarea întreprinderilor din sectoarele energointensive expuse riscului de relocare (bugetul schemei), pe baza veniturilor obținute din licitarea certificatelor de emisii, rezultă o pondere a ajutorului de stat de circa 12,51% din veniturile obținute de România în anul curent. Pentru anul 2021, suma încasată de România, prin Ministerul Finanțelor, ca urmare a licitării certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră aferente instalațiilor staționare, în anul 2021, este în valoare de 477.721.575 euro, echivalentul a 2.363.302.689,29 lei", se mai menționează în document.
Asta ar însemna un ajutor total de circa 60 milioane euro plătit anul acesta, pentru costurile cu certificatele CO2 de anul trecut.
"Având în vedere aspectele prezentate, și ținând cont de tendința de creștere accentuată a prețului energiei electrice, precum și efectele asupra pieței de energie electrice prin tranzacționarea unor cantități mari de energie pe piața zilei următoare (PZU), considerăm necesară continuarea sprijinirii consumatorilor electrointensivi, în perioada 2021-2030, prin acordarea unui ajutor de stat sub formă de subvenții directe pentru compensarea costurilor indirecte cu emisiile de gaze cu efect de seră transferate în prețul energiei electrice, ca urmare a punerii în aplicare a prevederilor Directivei ETS și a Orientărilor ETS după anul 2021", stipulează Memorandumul.
Astfel, Ministerul Energiei a fost mandatat pentru inițierea discuțiilor și derularea unor proceduri de consultare prealabilă cu reprezentanții Comisiei Europene - DG Competition, pentru stabilirea condițiilor esențiale necesare pentru inițierea și autorizarea unei scheme de ajutor de stat pentru întreprinderile din sectoarele considerate a fi expuse unui risc real de relocare a emisiilor de dioxid de carbon din cauza costurilor indirecte semnificative pe care le suportă efectiv ca urmare a transferării costurilor emisiilor de gaze cu efect de seră în prețul energiei electrice, începând cu anul 2022.
