Instituțiile publice vor fi obligate să-și plătească în terme de 6 luni creanțele stabilite prin titluri executorii, dar în lipsa resurselor proprii sau a alocării de la buget a sumelor datorate, Ministerul Finanțelor va fi responsabil pentru achitarea datoriilor, creditorul având dreptul de a solicita executarea ministerului. Prevederile sunt cuprinse într-un poiect de lege, care conferă dreptul instituțiilor publice și să își eșaloneze plata datoriilor până la cel mult 18 luni, cu dobânzile aferente.
Legislația actuală stabilește că, dacă executarea creanței stabilite prin titluri executorii nu începe sau continuă din cauza lipsei de fonduri, instituția debitoare este obligată ca, în termen de 6 luni, să facă demersurile necesare pentru a-și îndeplini obligația de plată, iar termenul curge de la data la care debitorul a primit somația de plată comunicată de organul competent de executare, la cererea creditorului.
Câțiva parlamentari au constat însă că, pentru a evita efectuarea plăților dispuse de instanțe, instituțiile publice debitoare se prevalează de prevederile legislației finanțelor publice care limitează efectuarea plăților la limita bugetelor aprobate, depășirea fiind sancționată, precum și de interdicția de a afecta cheltuielile de funcționare și plată a salariilor personalului instituțiilor.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
”Astfel, chiar și în cazul înființării de popriri pe conturile instituțiilor publice debitoare, acestea nu pot fi instituite pe conturile care asigură funcționarea si cheltuielile de personal, iar plățile către creditori se efectuează doar în limitele sumelor disponibile în celelalte conturi. În cazul fondurilor insuficiente în aceste conturi, creditorii se văd obligați să aștepte poate chiar ani de zile până ce instituția publică își va onora obligațiile stabilite de instanță”, arată parlamentarii.
Aceștia propun, prin urmare, modificarea legislației în vigoare, subliniind că aceasta nu impune sancțiuni și nici nu stabilește mecanisme de garantare a plății debitului, iar în aceste condiții ”o societate în care cetățenii sunt amenințați de faliment din cauză că statul nu își onorează obligațiile nu poate fi o societate echitabilă”.
Mecanismul de achitare a creanțelor
Proiectul prevede explicit că ”termenul de achitare a creanțelor este de cel mult 6 luni de la comunicarea somației de plată”, iar ”creanțele sunt purtătoare de dobândă, conform legii, de la data comunicării somației de plată”.
Totodată, sumele necesare stingerii creanțelor se vor regăsi defalcat, în bugetul de stat, pe ordonatori principali de credit și instituții subordonate, și în bugetele aprobate ale instituțiilor, iar dacă rămân creanțe de achitat, instituțiile și autoritățile publice debitoare transmit Ministerului Finanțelor Publice situația creanțelor a căror plată nu a fost efectuată.
”Prin grija Ministerului Finantelor Publice, prin prima lege de rectificare bugetară a anului în curs se asigură sumele necesare lichidării creanțelor”, prevede inițiativa legislativă.
În cazul în care instituțiile publice nu își îndeplinesc obligația de plată in termen, plata cade în sarcina Ministerului Finanțelor Publice.
”Creditorul poate solicita instanței o decizie de compensare a creantelor prin dimunarea obligațiilor fiscale sau de executare silită împotriva Ministerului Finanțelor Publice, devenită instituția debitoare, cerere care se va soluționa cu celeritate”, este una din principalele propuneri din proiect.
Acesta stabilește, însă, că datoriile nu se vor achita din sumele destinate, potrivit bugetului aprobat, pentru acoperirea cheltuielilor de organizare și funcționare, inclusiv a celor de personal.
CITEȘTE ȘI Companii de stat ratează și anul acesta ținta de arierate, aruncând vina pe...stat că nu le cumpără marfaTotodată, proiectul dă posibilitatea instituției debitoare să solicite instanței judecătorești acordarea unui termen de grație sau stabilirea unor termene de plată eșalonată a obligației respective, dar nu mai mult de 6 luni sau până la 6 termene de plată eșalonată pentru o perioadă totală de maximum 18 luni. Pentru toată această perioadă, însă, până la plata integrală a creanței, instituția va trebui să achite și dobânzile legale.
”Se asigură astfel o relativă previzibilitate a datei la care plățile vor fi onorate, dar și un mecanism de garantare a plății, prin posibilitatea de a solicita poprire pe conturile Ministerului Finanțelor Publice. În plus, includerea ca anexă la legea bugetului de stat a situației plăților restante asigură transparență sporită in raport cu destinația și modul de alocare a banilor publici și se va creiona un tablou corect al funcționării instituțiilor, o posibilitate de diagnosticare a problemelor manageriale și legislative cu care acestea se confruntă”, arată autorii proiectului de lege.