Există la această oră o ascensiune a partidelor de extremă dreapta și a influenței lor în guvernele europene. Uniunea Europeană este împărțită azi în trei mari categorii de guvernare ideologică. Naționaliști, progresiști și guvernări neutre, pragmatice, unde s-ar încadra și România.
VEZI AICI ȘI FOTO Top candidați pe TikTok: Număr de urmăritori vs. număr de voturi
Efortul de a menține partidele extremiste departe de guvernele europene pare să fi luat sfârșit. Timp de decenii, partidele politice au colaborat pentru a izola forțele de extremă dreapta, o strategie cunoscută în Franța sub numele de cordon sanitaire. Totuși, această barieră politică se destramă pe măsură ce partidele populiste și naționaliste câștigă teren în Europa, nota Politico înainte de alegerile europarlamentare din acest an.
În urma alegerilor europene din 2024, s-au observat schimbări chiar în echilibrul de putere din Parlamentul European. Partidele naționaliste și conservatoare au înregistrat câștiguri semnificative, în timp ce grupurile centriste, precum PPE, S&D și RE, au suferit pierderi. O creștere a influenței partidelor naționaliste și eurosceptice în Legislativul european.
Europa Națiunilor Suverane
De asemenea, în iulie 2024, a fost format un nou grup parlamentar, "Europa Națiunilor Souverane" (ESN), care include partide de extremă dreapta din cele mai mari economii europene, precum AfD din Germania, Confederația din Polonia și Renașterea din Franța.
Aceste evoluții confirmă tendințele observate în mai 2024 privind ascensiunea partidelor de extremă dreapta și influența lor în guvernele europene. Uniunea e împărțită azi în trei mari categorii de guvernare ideologică. Naționaliști, progresiști și guvernări neutre, pragmatice, unde s-ar încadra și România.
Țările cu guverne naționaliste
În Uniunea Europeană, mai multe state sunt conduse de guverne cu orientări naționaliste, caracterizate prin politici ce pun accent pe suveranitatea națională, conservatorism social și uneori o retorică eurosceptică.
Ungaria, sub conducerea lui Viktor Orbán și a partidului Fidesz, reprezintă un exemplu de guvern care adoptă măsuri conservatoare, adesea criticate de instituțiile europene pentru încălcarea normelor democratice. Partidul Fidesz, condus de Viktor Orbán, guvernează din 2010, promovând politici naționaliste și conservatoare.
În Polonia, guvernul Partidului Lege și Justiție (PiS) prioritizează protejarea valorilor tradiționale și a suveranității, opunându-se adesea inițiativelor UE în domenii precum justiția și imigrația.
Italia, după victoria coaliției conduse de Giorgia Meloni în 2022, s-a remarcat printr-o abordare naționalistă, combinată cu susținerea tradițiilor și identității italiene.
În Slovacia, partidele naționaliste au câștigat teren, influențând formarea guvernului și direcția politică spre conservatorism.
Situații complexe în țări importante
În cazul Olandei, situația este mai complexă. Țara a fost în mod tradițional asociată cu guverne progresiste și pro-europene, dar în ultimii ani a înregistrat o creștere a popularității partidelor naționaliste și eurosceptice.
Olanda este un exemplu de țară unde polarizarea politică este tot mai vizibilă, iar electoratul este divizat între susținerea pentru valorile europene și o tendință crescândă de protejare a intereselor naționale. În 2023, extrema dreaptă, precum Partidul pentru Libertate (PVV) a înregistrat victorii notabile în alegeri.
Coaliția guvernamentală include partide precum Democrații 66 (D66) și Partidul Popular pentru Libertate și Democrație (VVD), care susțin valorile europene și progresiste.
Aceeași complexitate este și în Grecia. Este condusă de Noua Democrație, un partid de centru-dreapta, care promovează politici economice liberale și susține integrarea europeană, dar cu o notă de protecționism în anumite sectoare strategice.
Deși Noua Democrație nu poate fi considerată un partid naționalist, retorica sa include uneori elemente de suveranitate, în special pe teme precum migrația sau relațiile cu Turcia. Totodată, politica externă a țării și susținerea pentru mecanismele UE reflectă un angajament pro-european moderat.
Danemarca este o țară cu o abordare politică distinctă în cadrul Uniunii Europene, cu un echilibru între susținerea valorilor europene și prioritizarea intereselor naționale. În ultimii ani, guvernul social-democrat, condus de Mette Frederiksen, a adoptat o combinație de politici progresiste și conservatoare.
Deși Danemarca este în mod tradițional pro-europeană, ea a optat pentru excluderea din anumite politici ale UE, cum ar fi zona euro și aspectele comune legate de apărare, păstrând astfel o anumită autonomie. Pe de altă parte, Danemarca promovează intens valorile democratice, drepturile omului și politicile ecologice, contribuind la inițiative progresiste în UE.
Țările cu guverne progresiste
Guvernele progresiste din Uniunea Europeană promovează integrarea europeană, drepturile omului și politici ecologice și sociale avansate.
Germania, sub actuala coaliție formată din Partidul Social Democrat (SPD), Verzii și Partidul Liber Democrat (FDP), a continuat să fie un sprijinitor al UE.
În Franța, președintele Emmanuel Macron și partidul său, La République En Marche!, susțin cu fermitate integrarea europeană și inițiativele de reformă.
Spania, condusă de Partidul Socialist Muncitoresc Spaniol (PSOE), pune accent pe politicile sociale și sprijinul pentru o Uniune Europeană puternică.
Suedia, deși afectată de creșterea sentimentelor naționaliste, rămâne ferm progresistă sub conducerea Partidului Social Democrat.
Țările neutre politic. Pragmaticii
Unele state membre se remarcă printr-o abordare moderată, fără o orientare clară spre naționalism sau progresism, menținând un echilibru între aceste ideologii.
Austria, cu un sistem politic ce combină partide conservatoare și progresiste, reflectă această neutralitate.
Finlanda are o tradiție de guverne de coaliție, care includ atât partide progresiste, cât și conservatoare, menținând un echilibru politic stabil.
Belgia este caracterizată de complexitatea politică internă, având o diviziune regională între comunitățile flamandă și valonă, care favorizează un peisaj politic neutru.
Cehia este o țară cu un peisaj politic divers, care o plasează într-o zonă de neutralitate moderată în cadrul Uniunii Europene. În prezent, guvernul este condus de Petr Fiala, din partea partidului liberal-conservator ODS (Partidul Civic Democrat). Acesta promovează o combinație de politici pro-europene moderate și priorități naționale, fără o implicare puternică în retorica naționalistă sau progresistă.
Irlanda, pro-europeană, păstrează o abordare centristă și echilibrată în politicile interne.
Portugalia, cu politici orientate mai mult spre nevoile interne decât spre influențarea direcției UE, poate fi considerată o țară neutră din punct de vedere politic.
România și Bulgaria adoptă o poziție similară, cu guverne concentrate pe probleme economice și sociale interne, fără o implicare puternică în dezbaterile ideologice europene.
În statele baltice se observă o combinație de pragmatism economic și susținere pentru valorile UE, fără o polarizare evidentă.
Slovenia se caracterizează printr-un peisaj politic variat, cu guverne de coaliție care includ partide de centru-dreapta și centru-stânga. Acestea promovează atât politici sociale și economice moderate, cât și o atitudine echilibrată față de Uniunea Europeană. Deși există partide care adoptă retorici mai conservatoare, Slovenia rămâne în general pro-europeană, evitând o poziție fermă în direcția naționalismului sau progresismului extrem.
Croația, de la aderarea la UE în 2013, a fost mai concentrată pe dezvoltarea economică și consolidarea poziției sale în cadrul Uniunii, decât pe implicarea în dezbateri ideologice majore. Politica internă este dominată de Partidul Democrat Croat (HDZ), care, deși conservator, promovează o integrare europeană pragmatică. În același timp, opoziția politică reflectă o diversitate de opinii, fără o polarizare puternică.
Luxemburg și Malta, datorită dimensiunilor reduse și a politicilor orientate spre nevoile locale, completează această categorie de neutralitate politică în Uniunea Europeană.
