Experții Uniunii Europene au ajuns vineri la un acord privind sancțiunile economice împotriva statului Belarus, ca penalizare în urma obligării unui avion al Ryanair să aterizeze la Minsk pentru arestarea unui ziarist disident, au anunțat Ministerul austriac de Externe și trei diplomați, transmite Reuters, preluată de News.ro.
Sancțiunile economice de amploare vor fi cea mai puternică reacție a UE de până acum la aterizarea forțată a cursei Ryanair și arestarea jurnalistului disident, numită de UE drept piraterie de stat.
Restricțiile asupra sectorului financiar din Belarus, dacă vor fi aprobatr de guvernele UE la nivel politic, vor include: interzicerea de noi împrumuturi, interzicerea investitorilor din UE de a tranzacționa titluri sau cumpăra obligațiuni pe termen scurt și interdicția ca băncile din UE să furnizeze servicii de investiții. Creditele de export ale UE vor fi la rândul lor oprite.
Acordul de vineri a depășit obiecțiile Austriei, a cărei Raiffeisen Bank International este un jucător important în Belarus prin filiala sa Priorbank.
Liderii UE se vor întâlni joia viitoare pentru un summit programat. Nu este încă clar dacă aceștia vor aproba acordul convenit de experți.
"Prin acest acord, UE trimite un semnal clar și țintit împotriva actelor insuportabile de represiune ale regimului belarus", afirmă un comunicat al Ministerului austriac de Externe.
Președintele Alexandr Lukashenko, aflat la putere din 1994, a susținut că jurnalistul Roman Protasevic coborât din avion pe 23 mai, planifica o revoltă și a acuzat Occidentul că a purtat un război hibrid împotriva sa.
UE, NATO, Marea Britanie, Canada și Statele Unite și-au exprimat indignarea că o cursă a Ryanair între Grecia și Lituania, state membre ale UE, a fost presată să aterizeze la Minsk, iar autoritățile l-au arestat apoi pe disidentul în exil, în vârstă de 26 de ani, și pe prietena acestuia, de 23 de ani.
Experții UE însărcinați cu elaborarea de sancțiuni au convenit asupra interzicerii exporturilor din blocul UE de orice fel de echipament de comunicații care ar putea fi folosit pentru spionaj și a unui embargo mai strict referitor la arme, care să includă și puști de vânătoare. De asemenea, au convenit restricții privind achizițiile UE din Belarus de produse din tutun, precum și produse petroliere, precum și interzicerea importului de potasă, un important export al Belarusului.
Vor exista scutiri de la sancțiunile financiare în scopuri umanitare, în timp ce economiile private ale cetățenilor din Belarus nu vor fi afectate, a spus unul dintre diplomați.
Un aliat apropiat al Rusiei, Lukașenko a rezistat presiunii externe, de la contestarea alegerilor din august din anul trecut, despre care opoziția și Occidentul spun că au fost trucate. Protestele masive de stradă au avut un impact redus asupra puterii președintelui.
UE a impus deja trei runde de sancțiuni persoanelor fizice, inclusiv lui Lukașenko, de anul trecut, înghețându-le activele în UE și interzicându-le călătoriile.
Luni, miniștrii de Externe europeni vor aproba o altă rundă de sancțiuni, în care 78 de persoane și opt entități vor fi incluse pe lista neagră, au spus diplomații.
Guvernele UE vor acum să lovească sectoarele care sunt esențiale pentru economia din Belarus, pentru a impune pedepse reale lui Lukașenko.
Exporturile de potasă - o sare bogată în potasiu folosită în îngrășăminte - sunt o sursă majoră de valută străină pentru Belarus, iar firma de stat Belaruskali afirmă că produce 20% din oferta mondială.
Eurostat. biroul de statistică al UE, arată că UE a importat anul trecut produse chimice în valoare de 1,2 miliarde de euro (1,5 miliarde de dolari), inclusiv potasă, din Belarus, precum și țiței și produse conexe, cum ar fi combustibilul și lubrifianții. de peste 1 miliard de euro.
Germania consideră că sancțiunile ar trebui să continue până când Belarusul va organiza alegeri libere și va elibera prizonierii politici.
