La mai bine de un an de când Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a lansat în dezbatere publică un proiect de lege prin care se reincriminează penal nerespectarea dispozițiilor legale privind operațiunile de import, export sau tranzit de produse militare, Guvernul nu a reușit încă să adopte draftul de act normativ, acesta aflându-se și în prezent pe circuitul de avizare, potrivit informațiilor furnizate de MAE la solicitarea Profit.ro.
Profit.ro a relatat în toamna anului trecut că autoritățile au constatat, după mulți ani de la adoptarea noului Cod penal, că acesta, spre deosebire de cel vechi, nu mai incriminează încălcarea legislației comerțului exterior cu armament și că statul nu mai dispune de nici un instrument juridic pentru sancționarea efectuării de astfel de operațiuni fără licență, fapt care poate afecta ordinea publică și siguranța națională, dar și angajamentele internaționale asumate de România în acest domeniu. Operațiunile de export, reexport, import, transfer intracomunitar de introducere și scoatere, intermediere, tranzit și transbordare cu produse militare sunt reglementate de OUG nr. 158/1999, republicată în 2013.
În consecință, în septembrie 2017, MAE a pus în dezbatere publică un proiect de lege de modificare a respectivei ordonanțe de urgență.
Potrivit expunerii de motive a proiectului, în condițiile lipsei unor sancțiuni penale pentru nerespectarea obligațiilor ce revin operatorilor economici care derulează operațiuni cu produse militare, există riscul efectuării unor activități de export pe destinații sensibile sau interzise prin regimuri de sancțiuni internaționale, de natură să producă consecințe grave regimului de control și îndeplinirii obligațiilor și angajamentelor internaționale asumate de România în acest domeniu, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, stat parte la Tratatul privind comerțul cu arme sau stat participant la Aranjamentul de la Wassenaar pentru controlul exporturilor de arme convenționale și produse și tehnologii cu dublă utilizare.
Proiectul prevede că faptele de nerespectare a regimului de control din perspectiva efectuării unor operațiuni de export, transfer, import și intermediere de produse militare fără licență sau către destinații supuse unor restricții internaționale vor fi pedepsite cu închisoare de la 1 la 7 ani, limitele speciale ale pedepsei urmând a fi majorate cu o treime dacă faptele se comit cu încălcarea embargourilor privind comerțul cu arme instituite printr-o rezoluție a Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite, acte juridice ale Uniunii Europene, decizie a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa sau instituite de alte state membre ale UE sau NATO.
Proiectul de lege a fost elaborat după ce, în 2016, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a solicitat expres Ministerului Afacerilor Externe să inițieze demersuri în acest sens. Numai că nici în prezent, la mai bine de un an de la punerea sa în dezbatere publică, draftul de act normativ nu fost încă adoptat de Guvern.
"Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/1999 privind regimul de control al exporturilor, importurilor și altor operațiuni cu produse militare, republicată, se află în proces de avizare. Ministerul Afacerilor Externe analizează propunerile și observațiile transmise de instituțiile din circuitul de avizare", au declarat, pentru Profit.ro, reprezentanții MAE.
Ministerul nu a răspuns la întrebarea Profit.ro cu privire la cauzele întârzierii.
"Codul penal intrat în vigoare la 1 februarie 2014 nu mai incriminează nerespectarea dispozițiilor privind operațiunile de import, export sau tranzit. În vechiul Cod penal, la art. 302, se preciza că „efectuarea, fără autorizație, a oricăror acte sau fapte care potrivit dispozițiilor legale sunt considerate operațiuni de import, export sau tranzit, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani”. Prevederile art. 302 au stat la baza stabilirii modului de sancționare a nerespectării prevederilor OUG nr. 158/1999", se arată în expunerea de motive a proiectului de lege.
Potrivit sursei citate, anterior datei de 1 februarie 2014, art. 30 din OUG nr. 158/1999 avea următorul conținut: „Încălcarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență referitoare la operațiunile cu produse militare, precum și a celor privind sinceritatea declarațiilor, care constituie infracțiuni potrivit legii, se pedepsește conform prevederilor Codului penal”.
Însă prin Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 268/2009 privind Codul penal, și articolul respectiv din OUG nr. 158/1999 a fost abrogat. Nici expunerile de motive și nici alte documente de pe circuitul de adoptare al celor două acte normative privind noul Cod Penal (ambele inițiate de guvernele de la momentele respective) care au lăsat încălcările legislației comerțului internațional cu produse militare fără sancțiuni penale nu oferă vreo explicație cu privire la acest lucru. Nici expunerea de motive nu precizează dacă a fost vorba de o greșeală sau de o intenție a legiuitorului și care ar fi fost aceasta.
"În acest moment, urmare aplicării prevederilor Legii nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 268/2009 privind Codul penal, precum și ale Legii nr. 268/2009 privind Codul penal, Ministerul Afacerilor Externe, prin Departamentul pentru Controlul Exporturilor (ANCEX), nu se mai poate folosi de niciun instrument juridic care să-i permită sancționarea încălcării prevederilor OUG nr. 158/1999, referitoare la efectuarea de operațiuni de export, import, transfer, intermediere, tranzit și transbordare fără autorizare prin licență, încălcare ce poate avea impact asupra ordinii publice și siguranței naționale", se afirmă în document.
Proiectul de act normativ a fost elaborat cu consultarea experților din cadrul Consiliului interministerial pentru controlul exporturilor, importurilor și altor operațiuni cu produse militare. Acesta este alcătuit din reprezentanți, cel puțin la nivel de director, ai Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Economiei, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe și ai Autorității Naționale a Vămilor.
Parlamentul European s-a declarat "șocat", în urmă cu o lună, de cantitatea de arme și muniții fabricate în UE găsite în posesia Statului Islamic în Siria și în Irak și a luat act "de faptul că Bulgaria și România nu au reușit să aplice în mod eficace poziția comună în ce privește retransferurile care contravin certificatelor de utilizator final". Este vorba de livrări românești de armament fabricat în România către destinații finale oficiale legitime și legale, dar care au ajuns ulterior în posesia combatanților Statului Islamic. Imensa majoritate a acestor exporturi au avut ca destinație finală oficială înscrisă în acte forțele armate ale Statelor Unite.
La jumătatea lunii trecute, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care le cere statelor membre UE să instituie un control mai strict al exporturilor de arme, arătând că eșecul sistematic de a pune în aplicare regulile comunitare în materie ar trebui să declanșeze un mecanism de sancțiuni și indicând Bulgaria și România drept țări care nu au reușit să se asigure în mod eficient că licențele de export nu sunt deturnate spre utilizatori nedoriți.
"Parlamentul European este șocat de cantitatea de arme și muniții fabricate în UE, găsite în posesia Daesh în Siria și în Irak; ia act de faptul că Bulgaria și România nu au reușit să aplice în mod eficace poziția comună în ce privește retransferurile care contravin certificatelor de utilizator final; invită toate statele membre să refuze transferuri similare în viitor, în special către SUA și Arabia Saudită, și invită SEAE și statele membre, în special Bulgaria și România, să explice, în contextul COARM, dar și în public în fața Subcomisiei pentru securitate și apărare a Parlamentului (SEDE), ce măsuri au fost luate în această privință; invită SEAE să trateze numeroasele cazuri semnalate de recentul raport de cercetare privind conflictele și să analizeze metode mai eficiente de evaluare a riscului de deturnare în COARM și în alte foruri pertinente, inclusiv instituind, în contextul procesului de reexaminare, o obligație pentru statele membre de a refuza o licență de export în cazul în care există un risc evident ca tehnologia sau echipamentele militare ce urmează a fi exportate să fie deturnate; hotărăște să lanseze o anchetă în acest sens (...)", se arată în rezoluție, în care s-a cerut statelor membre UE să înceteze orice vânzări de arme către părțile implicare în războiul din Yemen, inclusiv către Arabia Saudită, care conduce coaliția militară arabă ce-l susține pe președintele yemenit Abd-Rabbu Mansour Hadi, alungat din capitala Sanaa în 2015 de trupele etnicilor houthi susținuți de Iran.
Potrivit MAE, referința la România din rezoluție a avut ca sursă raportul organizației Conflict Armament Research (CAR) cu privire la armele Statului Islamic (Weapons of the Islamic State: A three-year investigation in Iraq and Syria), publicat în decembrie 2017.
"Raportul CAR vizează arme și muniții capturate de pe teritoriul ocupat de ISIL în Irak și Siria, care au fost obținute de gruparea teroristă în mare parte prin devalizarea unor depozite militare aparținând autorităților din Irak și Siria. Subliniem faptul că, așa cum ilustrează și raportul CAR la pagina 8, produsele militare respective au ajuns în zona controlată de ISIL “fără implicații ilicite din partea producătorilor sau guvernelor statelor exportatoare” menționate în raport", se menționează în răspunsul MAE pentru Profit.ro.
Conform ministerului, "România a manifestat, permanent, deschidere totală și a sprijinit demersurile făcute de CAR în procesul de investigare și documentare a armelor și muniției identificate pe teritoriul irakian și sirian care a fost controlat de ISIL, procedând la trasabilitatea a 69 de solicitări (31 arme și 38 muniții/componente de muniție) adresate de această organizație în perioada 2015-2017".
"Am remarcat și am semnalat CAR, la acea vreme, că raportul face referire și la o cantitate mare de produse militare a căror fabricație nu a fost verificată cu partea română, dar au fost atribuite de CAR unor producători din țara noastră. În acest sens, deși raportul menționează că în Irak s-au găsit 153 de arme românești, autoritatea națională de control al exporturilor a primit solicitări de trasabilitate pentru numai 30 de arme, din care doar 19 au fost confirmate de producători români. De asemenea, deși raportul relevă 69 de arme găsite în Siria, autoritatea națională a primit o singură solicitare de trasabilitate pentru o armă care s-a dovedit a nu fi fost fabricată în țara noastră. Mai mult, armele pentru care partea română a informat CAR că nu sunt fabricate de producători români au fost, totuși, incluse în raport ca fiind românești, urmare a consultării “unor experți independenți”, fără a ține cont de răspunsul autorității naționale de control al exporturilor", afirmă MAE.
Acesta adaugă că, prin Departamentul pentru Controlul Exporturilor (ANCEX), a eliberat licențe de export de produse militare către Irak în conformitate cu rezoluția Consiliului de Securitate ONU 1546 (2004), care prevede "oprirea furnizării de orice tipuri de arme și materiale conexe către acestea" către persoanele, grupările sau entitățile implicate în activități teroriste.
"Totodată, dorim să subliniem că România nu a exportat produse militare, direct sau indirect, în Siria începând cu anul 1990. În cei 25 de ani de activitate, ANCEX nu a emis nicio licență de export către această destinație", precizează ministerul.
