Anul trecut, înainte de prima ediție a concursului de proiecte de cercetare și inovare științifică pentru securitatea națională PatriotFest, organizatorul New Strategy Center, o organizație nonguvernamentală din al cărei Consiliu Științific fac parte mai mulți foști membri ai Guvernului și chiar actualul ministru de Externe, fost și la Apărare, Teodor Meleșcanu (calitate suspendată pe perioada mandatului), arăta că "exodul creierelor" este una dintre principalele probleme de siguranță națională ale României și că concursul a fost gândit pentru a li se oferi inovatorilor și cercetătorilor români o șansă de a se manifesta în țară, pentru a nu fi nevoiți să plece în străinătate. Acum, după un an, unii dintre ei au început să o fructifice.
Asociația New Strategy Center este condusă de Ionel Nițu, fost șef al Direcției Generale de Analiză a SRI.
Instituțional, concursul este organizat de MApN, MAI, SRI, STS și SPP, în calitate de potențiali beneficiari ai rezultatelor muncii cercetătorilor, iar participanții își prezintă inovațiile sub formă de prototipuri funcționale care să poată fi testate și, la cerere, modificate și adaptate. Premiile constau în sume de bani, dar și în stagii de practică sau vizite de informare în departamentele de cercetare ale structurilor menționate. Banii de premii vin exclusiv de la sponsori privați, prin demersurile New Strategy Center. ONG-ul însuși a avut anul trecut venituri de peste 1 milion de lei.
Destui dintre participanții la concurs sunt tentați de perspectiva de a lucra în sau cel puțin pentru instituțiile din sistemul de apărare și securitate națională, sperând că acolo, spre deosebire de universități, institute de cercetare sau companii, finanțările, provenite și din fonduri UE, sunt mai stabile și nu depind la fel de mult de fluctuațiile economiei, mai ales după ce România și-a asumat ferm ca țintă alocarea de la buget a 2% din PIB pentru apărare.
Astfel, concursul urmărește "creșterea gradului de transfer al inovării din domeniile privat și academic către securitatea națională și a gradului de adaptare a inovării private și academice la cerințele securității naționale", potrivit organizatorilor.
"Suntem deja la a doua ediție a PatriotFest. Calitatea proiectelor a crescut de anul trecut până acum. Probabil că în 3-4 ani de zile vom ajunge exact acolo unde trebuie. M-am bucurat foarte mult să aud de internship-urile la care vor participa toți cei care au luat premii și nu numai. V-aș anunța că Serviciul Român de Informații a făcut-o deja pentru câștigătorii de anul trecut, în sensul că avem deja niște proiecte concrete cu unii dintre ei. Sigur, proiectele sunt într-o fază incipientă poate, dar au perspectivă foarte mare și lucrăm cu unele dintre aceste tinere speranțe", a declarat, la Gala de decernare a premiilor PatriotFest pe 2018 din 11 decembrie, directorul Institutului pentru Tehnologii Avansate (ITA) din cadrul SRI, Andrei Oprina.
Institutul se ocupă cu dezvoltarea de "tehnologie utilizată în misiunile de culegere de informații", inclusiv pe partea ce ține de interceptări și monitorizări tehnice comunicaționale, video și informatice, dar și de cea "necesară pentru stabilirea adevărului prin culegerea de probe (forensic)" și de cea de criptografie și criptanaliză. De exemplu, printre achizițiile publice inițiate anul acesta de ITA se numără una privind un "Sistem de analiză criminalistică pentru evidențierea și fixarea urmelor papilare (amprente – n.r.)”.
Premianții PatriotFest 2018
Andrei Oprina este nou la conducerea Institutului – la ediția de anul trecut a PatriotFest conducător al ITA era colonelul Sorin Chițu – și pare exemplul tipic de întrepătrundere a sistemului academic cu cel de intelligence: lucrează la Institutul pentru Tehnologii Avansate din 2006, dar în acest interval, până în 2013, a fost totodată cercetător la Institutul de Matematică al Academiei, fiind doctor în matematică, titlu obținut cu teza "Teoria potențialului în spații infinit dimensionale", și expert în criptografie și securitate IT&C, cu numeroase lucrări publicate în publicații internaționale de top.
În schimb, întrepătrunderea dintre mediul corporatist și cel de securitate națională a fost ilustrată cel mai bine de reîntâlnirea cordială, surprinsă de Profit.ro la Gala PatriotFest, dintre Liu Ke, CEO-ul Huawei Technologies România, subsidiara locală a gigantului telecom chinez omonim, și fostul șef al STS, trecut în rezervă și în afaceri în 2017, Marcel Opriș.
Întâlnire care a prilejuit, poate, și rememorarea Memorandumului de cooperare încheiat în 2013 de Ministerul român pentru Societatea Informațională cu Huawei, în care se pomenea inclusiv de posibila participare a corporației din China la mai multe proiecte naționale IT strategice, printre care Sistemul de Informații și Comunicații Național și Rețeaua Integrată a operatorului sistemului energetic național Transelectrica, document care a stârnit unele controverse politice în acea epocă (detalii aici și aici).
CEO-ul Huawei România, Liu Ke, se întreține cu fostul șef al STS, generalul Marcel Opriș, în prezența lui Codruț Săvulescu, senior solutions manager la Huawei
Huawei Technologies România a înregistrat anul trecut un profit net de peste 20 milioane lei, la o cifră de afaceri de 1,34 miliarde lei, și un număr mediu de circa 1.350 de angajați. Luna trecută, compania a inaugurat Centrul de Instruire Huawei Authorized Information and Network Academy (HAINA), în cadrul Facultății de Automatică și Calculatoare a Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași, Centru care va desfășura gratuit programe de studiu extracurriculare în domeniul rețelelor de calculatoare și al tehnologiilor de stocare pentru studenții ieșeni.
Deși grupul-mamă nu traversează momentan cea mai fericită perioadă a istoriei sale, cu CEO-ul aflat sub spectrul de a fi extrădat în SUA și după ce Administrația de la Washington a transmis guvernelor și directorilor companiilor de telecomunicații din țările aliate, în special celor din statele unde sunt amplasate baze militare americane, un avertisment legat de utilizarea echipamentelor de telecomunicații ale companiei, Huawei Technologies România a fost printre cei mai importanți parteneri ai Galei PatriotFest. Compania a oferit și un premiu la secțiunea "Optimizarea performanței umane" din concurs, înmânat de directorul general Liu Ke și de Codruț Săvulescu, senior solutions manager la Huawei. Premiul a fost decernat proiectului "Sistem de analiză video SecurifAI", dezvoltat de Sorina Smeureanu, Iuliana Georgescu și Valeriu Filip.
Sistemul se ocupă cu supravegherea video în instituții sau locuri publice, în scopul prevenirii și detectării amenințărilor, și are 3 subsisteme: de detectare a evenimentelor anormale și a bagajelor abandonate, de recunoaștere a expresiilor faciale și de estimare de la distanță a pulsului persoanelor supravegheate. "În cazul în care un anumit subiect are pulsul mărit (de exemplu de peste 100 de bătăi pe minut) și un scor mare în cazul expresiilor de nervozitate, dispreț sau dezgust, atunci personalul de securitate poate urmări îndeaproape acțiunile subiectului respectiv pentru a preveni o situație nedorită, de exemplu un atac terorist cu bombă", se arată în prezentarea prototipului.
Proiectul câștigător al ediției din 2018 a PatriotFest a fost un prototip denumit „Cybersecurity Analyzer”, o tehnologie de inteligență artificială care „aranjează și înțelege textul din domeniul securității cibernetice” asemeni unui om și poate fi folosită pentru „depistarea și interpretarea automată a discuțiilor”, de exemplu între hackeri. Tiberiu Georgescu, unul dintre autorii proiectului, este doctorand la ASE, la departamentul de Informatică și Cibernetică.
În concurs a fost înscris și un proiect numit "Captured", descris ca o "platformă interactivă de analiză și vizualizare a datelor pentru detectarea capturării statului și riscurilor de corupție în achizițiile publice" în diverse țări. Prototipul, care folosește date privind achizițiile publice, informații despre actori organizaționali implicați în astfel de contracte și o metodologie sofisticată de analiză a rețelelor statistice, a fost creat de către Silvia Fierăscu, doctor în Științe Politice și Știința Rețelelor ''summa cum laude'' la Universitatea Central Europeană (CEU) din Budapesta. Silvia Fierăscu, în vârstă de 30 de ani, și-a înființat anul trecut, în orașul natal Reșița, și o firmă de consultanță cercetare-dezvoltare în științe sociale și umaniste, Social Networks Research SRL-D.
Fostul ministru al Învățământului Mircea Miclea, doctor în psihologie la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, a fost premiat, alături de Liviu Crișan, pentru prototipul unei "clinici online" de recuperare psihologică post-traumatică, utilizabilă inclusiv în terapia militarilor întorși din teatrele de operațiuni.
Gala PatriotFest a fost transmisă în direct de către postul public de televiziune, iar șefa TVR, Doina Gradea, a oferit unul dintre premii. Lista completă a premianților poate fi vizualizată aici.
Doina Gradea, președinte-director general TVR
Obiectivele cu bătaie mai lungă ale demersului MApN, MAI, SRI, STS și SPP țin de nevoia de reducere atât a decalajelor față de, cât și a dependenței de aliați în domeniul tehnologiei pentru securitate și apărare. "După anul 1989, capacitățile naționale de cercetare, inclusiv cele de cercetare științifică militară, denumită de acum cercetare de securitate, au suferit reduceri majore, atât prin prisma plecării unor cercetători de valoare spre instituții similare din străinătate, cât și a reducerii drastice a comenzilor către societățile comerciale din industria de profil. Inducerea ideii că produsele militare și speciale din import sunt mai competitive decât cele din producția internă a condus atât la creșterea cheltuielilor de achiziții, cât și la diminuarea drastică a fondurilor alocate cercetării de securitate. Tânăra industrie privată românească, aceea a IMM-urilor încearcă să se impună pe piața cercetării de securitate prin accesarea fondurilor europene și dezvoltarea de proiecte în cooperare cu parteneri externi de prestigiu”, se arată în documentul de deschidere al unui eveniment organizat în 2016 de către New Strategy Center, inițiatorul PatriotFest.
În același an, într-un document de politici publice intitulat "Apărare și industrie", ONG-ul deplângea faptul că parteneriatul public privat (stat - industrie privată de securitate) este fragil în România, segmentul privat jucând adesea doar rolul de subcontractor pentru companii străine și asigurând asistența la integrarea noilor echipamente pe platforme existente, precum și subfinanțarea cercetării militare.
"Nu există o strategie interinstituțională care să determine un proces coerent de cercetare și dezvoltare de tehnologii de securitate. În 25 de ani nu s-a dezvoltat niciun proiect național major apt să înzestreze armata și să asigure exportul unor produse fabricate în România, care să înglobeze tehnologie avansată. Avem nevoie de cooperarea între sectorul de stat și cel privat în domeniul cercetării și dezvoltării de produse pentru industria de securitate, pe baza implicării robuste a statului. În acest moment, există companii private din România ce investesc în cercetarea cu aplicabilitate în sfera militară mai mult decât o face statul român (a se vedea investițiile private pentru dezvoltarea de sisteme fără pilot). (...) Statul trebuie să aibă curajul să încheie procesul de evaluare și privatizare a companiilor de stat din sectorul de securitate. Trebuie luată în calcul comasarea unor întreprinderi cu același profil, care pot trăi foarte bine și fuzionând, singura care are de pierdut fiind componenta politică, puternic prezentă în consiliile de administrație. Este nevoie de investiții majore în cercetare și deschiderea cooperării între instituțiile din domeniul securității naționale și companiile de stat, pe de o parte, și companiile private din România, pe de altă parte. Guvernul trebuie să-și asume dezvoltarea unui Program național de cercetare - dezvoltare, în paralel cu modernizarea cadrului legislativ care să permită investiții private în domeniul cercetării și dezvoltării, având garanția că rezultatul final, validat în cadrul testărilor, va conduce către proiecte naționale finanțate de stat", se arată în documentul citat.
Generalul de flotilă aeriană Vasile Toader, locțiitor pentru operații și instrucție al șefului Statului Major al Apărării, oferă premianților PatriotFest emblema de onoare a Statului Major
Tot acolo se atrage atenția că statul român a fost incapabil să valorifice în plan economic prezența în teatrele de operații externe și efortul uman și financiar considerabil făcut în Irak sau Afganistan.
"Nu a negociat contracte semnificative care să susțină producția industriei naționale, comparativ cu alte țări, care nu au avut nici pe departe o implicare cu trupe în aceste zone de conflict. Spre exemplu, în 2009, Serbia a reușit să încheie cu Irakul un contract de circa 300 milioane dolari pentru achiziționare a 20 de avioane de antrenament, contract care a și fost finalizat".
După cum a scris Profit.ro, România a cheltuit peste 3 miliarde de lei în perioada 2001-2018 cu finanțarea participării militarilor români la misiunile din Afganistan și Irak, a declarat în septembrie, în plenul Camerei Deputaților, secretarul de stat din MApN Nicolae Nasta, răspunzând unei interpelări formulate de un deputat. "(...) vă comunicăm situația costurilor cu pregătirea și desfășurarea misiunilor în Afganistan și Irak și recuperarea personalului militar (participant – n.r.) la acestea, în perioada 2001 - 31 august 2018. Respectiv, în Afganistan avem un total în lei de 2.457.529.212, iar în Irak un total de 606.187.790 lei", a spus secretarul de stat Nasta. Asta înseamnă un total de 3,063 miliarde lei în aproape 18 ani, respectiv o medie de peste 170 milioane lei pe an.
