Negocierile dintre România și Statele Unite privind implementarea pe plan local a variantei globale a controversatului sistem informatic american ATS, de scanare și evaluare automată a persoanelor care traversează frontierele de stat, în vederea stabilirii gradului de risc al acestora la adresa securității naționale, inclusiv în ceea ce privește terorismul și alte infracțiuni, ceea ce ar facilita accesul României în programul Visa Waiver, sunt în curs, iar pe parcursul lor s-a luat decizia ca proiectul de Acord cu SUA ce trebuie semnat înaintea implementării efective a ATS să devină confidențial.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
″(…) în urma consultării structurilor de specialitate din cadrul MAI, vă comunicăm că, pe parcursul derulării negocierilor asupra Acordului între Guvernul României și Guvernul Statelor Unite ale Americii privind colaborarea în utilizarea informațiilor privind călătorii, având în vedere categoriile de date ce urmează a fi transferate în cadrul cooperării cu autoritățile americane de aplicare a legii, proiectul de document a căpătat caracter confidențial, iar informațiile conținute în acesta nu mai pot fi făcute publice″, a transmis, pentru Profit.ro, Ministerul de Interne.
În primăvara anului trecut, Guvernul a aprobat prin Memorandum inițierea negocierilor asupra Acordului între Guvernul României și Guvernul Statelor Unite ale Americii privind colaborarea în utilizarea informațiilor privind călătorii.
"În cadrul consultărilor cu SUA pe tema accederii României la Programul Visa Waiver (PVW), partea americană a avansat propunerea de implementare de către autoritățile române a programului ATS-G (Automated Targeting System - Global), ca un mijloc de combatere a infracțiunilor transfrontaliere și a altor amenințări la securitatea frontierei, inclusiv terorismul. Deși implementarea ATS-G nu este considerată oficial ca o condiție pentru admiterea țării noastre în PVW, în opinia SUA, demersul ar contribui la soluționarea mai multor aspecte legate de screening-ul pasagerilor, un criteriu de accedere în program", se menționa în document.
Potrivit sursei citate, ATS – G este un software dezvoltat de Agenția de Vamă și Protecția Frontierelor (Customs and Border Protection - CBP) din cadrul Departamentului american pentru Securitate Internă (DHS) și oferit cu titlu gratuit statelor partenere pentru a le sprijini în screening-ul în timp real al pasagerilor, respectiv selectarea pasagerilor cu risc ridicat de securitate care necesită o verificare suplimentară înainte de intrarea sau ieșirea din țară.
"De menționat că ATS-G este un program destinat altor state (global), SUA utilizând sistemul ATS (Automated Targeting System). ATS este un instrument de asistență decizională folosit de CBP, care compară informațiile despre călători, mărfuri și transporturi cu bazele de date ale agențiilor de aplicare a legii din SUA și alte date (de exemplu Terrorist Screening Database), utilizând scenarii de risc și evaluări. ATS compară informațiile existente despre persoanele și mărfurile care intră și ies din țară cu tiparele identificate ca necesitând un control suplimentar. Tiparele respective se bazează pe experiența ofițerului CBP, analiza tendințelor activității suspecte, cazuri și alte informații. Implementarea acestui program ar oferi României un instrument avansat pentru a identifica și urmări infractori transfrontalieri, cunoscuți sau suspecți, obținerea de informații despre rețelele de criminalitate organizată, precum și pentru detectarea potențialelor amenințări la securitatea națională", se spunea în Memorandum.
Statele Unite folosesc ATS din anii ‘90, sistemul fiind masiv extins după atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, însă existența sa ca atare și dimensiunile colosale ale volumelor de date personale colectate și procesate în cadrul programului nu au fost dezvăluite public decât începând cu anul 2006.
Guvernul mai menționa în Memorandumul din mai 2022 că, premergător implementării acestui program, s-a convenit încheierea unui document juridic bilateral care să reglementeze colaborarea între cele două părți în ceea ce privește utilizarea informațiilor privind pasagerii.
"În acest sens, partea americană a transmis părții române un proiect de document ce a fost analizat de partea română și completat (…), în limbile română și engleză (…), intitulat Acord între Guvernul României și Guvernul Statelor Unite ale Americii privind colaborarea în utilizarea informațiilor privind pasagerii și care reprezintă contraproiectul părții române. Acordul stabilește scopul cooperării, respectiv responsabilitățile părților: astfel, MAI (prin Poliția de Frontieră, în cadrul căreia ar urma să funcționeze ATS-G) va lua măsurile necesare pentru ca toți transportatorii aerieni comerciali să pună la dispoziția sa în timp real informațiile privind pasagerii (pe baza API - Advance Passenger Information și PNR - Passenger Name Records) și să asigure transferul în timp real al acestor informații către CPB, prin intermediul programului ATS-G. Totodată, va furniza CBP analize de risc referitoare la informațiile privind pasagerii realizate la nivelul MAI. La rândul său, CBP va oferi asistență MAI în dezvoltarea mijloacelor tehnice pentru analizarea informațiilor privind pasagerii și va furniza prin canale specializate și în limitele legislației aplicabile, analize de risc care vizează informațiile privind pasagerii realizate de DHS/CBP către MAI, pentru următoarele scopuri: • Asistență în identificarea riscurilor sau amenințărilor la adresa securității; • Detectarea sau urmărirea rețelelor sau activităților de criminalitate transfrontalieră și a altor amenințări la securitatea frontierei; Identificarea și interzicerea trecerii frontierei a criminalilor transfrontalieri; • Identificarea persoanelor care reprezintă o amenințare pentru securitatea României și SUA. Totodată, MAI a testat versiunea demo a ATS-G, rezultând că aceasta conține capabilități superioare celei utilizate în prezent la nivelul Unității Naționale de Informații privind Pasagerii din cadrul Poliției de Frontieră Române (care ar urma să implementeze soluția informatică). Aceste capabilității pot facilita implementarea și valorificarea conceptului de targeting la nivelul părții române", se afirmă în document.
Executivul mai afirma că s-a consultat în prealabil cu Comisia Europeană cu privire la încheierea unui astfel de acord cu SUA, din perspectiva compatibilității cu legislația europeană în materia protecției datelor cu caracter personal în procesul de utilizare a informațiilor privind pasagerii, prin programul ATS-G, rezultând că fiecare stat poate decide asupra programului pe care îl utilizează, atât timp cât sistemul PNR este în concordanță cu legislația UE, precum și cu Directiva PNR (2016/681), transpusă în dreptul intern prin Legea nr. 284/2018.
"Eventuale contradicții cu legislația UE în materie ce ar putea interveni pe parcursul negocierilor cu partea americană urmează a fi clarificate prin consultarea Comisiei Europene în acest sens", preciza Guvernul.
Sistemul ATS a creat controverse în SUA din primul moment în care a fost făcută publică existența sa și mai ales după ce programul a fost exceptat de la exigențele legale americane de transparență cu privire la accesul cetățenilor la informații despre datele personale colectate de către autorități în privința lor și despre entitățile care au acces la aceste date. De asemenea, persoanele monitorizate – practic oricine intră sau iese din SUA – nu au dreptul să afle ce "scoringuri" de risc de securitate națională le-au fost calculate de către software-ul ATS și nici să conteste aceste "scoringuri", în cazul unor evaluări care ar avea repercusiuni negative asupra lor.
"Este pur și simplu incredibil că Administrația Bush oferă aceste informații sensibile unor guverne străine și chiar unor contractori privați, refuzând totodată să permită cetățenilor americani să vadă sau să conteste evaluările efectuate asupra lor. Sistemul pune în evidență pericolul utilizării de mijloace tehnologice de către guvern pentru a derula demersuri masive de supraveghere a vieții noastre cotidiene, fără mecanisme adecvate de protejare a intimității", spunea, în decembrie 2006, senatorul democrat Patrick Leahy, proaspăt numit șef al Comisiei Juridice a Senatului american.
Potrivit unei analize de atunci a AFP, sistemul presupune că oricine intră sau iese din SUA, pe calea aerului, pe mare sau pe la o frontieră terestră, este evaluat pe baza unei analize care include printre altele destinațiile sale de călătorie, originea, modalitatea de plată a biletului de avion, cazierul auto, numărul de călătorii "doar dus" din trecut, locul preferat în avion sau felurile de mâncare comandate în timpul călătoriilor.
"Niciodată în istoria Statelor Unite nu s-a mai întâmplat ca guvernul să creeze un sistem de evaluare în masa a ratingurilor de risc ale propriilor cetățeni. Suntem uluiți că programul a fost implementat fără a se da nicio posibilitate publicului să îl evalueze și să își exprime opiniile asupra lui", declara tot atunci Barry Steinhardt, avocat al organizației American Civil Liberties Union.
În 2008, parlamentarul european olandez Sophie In 't Veld a dat în judecată Department of Homeland Security pentru a obliga instituția să îi dezvăluie evaluarea de risc efectuată asupra ei prin ATS cu ocazia călătoriilor în SUA, precum și lista completă a datelor și informațiilor personale colectate cu această ocazie, însă fără succes.
Între 2017 și 2019, peste 180.000 de cetățeni americani au fost interogați la frontiere de către agenți antitero ai Department of Homeland Security după scanări de securitate efectuate prin intermediul sistemului ATS.
De asemenea, în ultimii ani, instituția a cheltuit peste 2 milioane de dolari pentru a integra facilități de localizare Google Maps în sistemul de scanare, evaluare și scoring ATS.
