FT: România amenință Austria cu proiectul de gaze din Marea Neagră din cauza veto-ului pentru Schengen. Explicații în media străină ale guvernanților români: "Puneți-vă în locul nostru, stăm la cozi..."

Proiectul României de dezvoltare a zăcământului de gaze offshore Neptun Deep este prins într-o dispută diplomatică, din cauza opoziției Austriei de a permite României să intre în spațiul Schengen, scrie Financial Times.

Profit.ro organizează, pe 19 octombrie, cu cei mai mari jucători în domeniu, Profit Energy.forum Ediția a VII- a - A doua iarnă de război în energie. Evenimentul, care va fi transmis în direct și la PROFIT NEWS TV, este organizat cu sprijinul Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE), Electrica Furnizare, Tinmar Energy, Black Sea Oil & Gas, Delgaz Grid, Artenie, Secrieru & Partners (AS Partners), Romgaz.

Detalii aici

Compania energetică austriacă OMV este coproprietar, alături de Romgaz, al zăcământului de gaze Neptun Deep din largul coastelor României, care ar putea furniza 10 miliarde de metri cubi pe an începând cu 2027. Cele două companii au luat decizia finală de investiție în luna iunie.

Luna trecută, premierul Marcel Ciolacu a declarat că guvernul nu este dispus să modifice o lege care reglementează vânzările de gaze offshore - la care OMV s-a opus - atât timp cât Austria continuă să se opună intrării României în Schengen.

CITEȘTE ȘI Ce compensații vom primi cândva, dacă se oprește căldura și apa caldă în sistem centralizat

"Vom ... merge mai departe pe baza formei actuale a legii offshore, la fel cum România va continua să își susțină argumentele privind aderarea la spațiul Schengen, inclusiv în instanțele europene, dacă Austria nu își schimbă poziția", a declarat Ciolacu jurnaliștilor luna trecută, după întâlnirea cu o delegație OMV la București.

În iunie, OMV a dat România în judecată la o curte internațională de arbitraj, după ce Bucureștiul a modificat legea care reglementează vânzările de gaze offshore, pentru a garanta un drept de veto al guvernului asupra contractelor private în "situații de urgență".

Anterior, Ciolacu a amenințat că va acționa guvernul de la Viena în instanță și că va cere până la 2% din producția economică a Austriei ca despăgubiri, ca urmare a faptului că România a fost ținută în afara spațiului Schengen timp de mai mult de 10 ani după data inițială de aderare.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat, pentru Financial Times, că disputa nu ar trebui redusă la o târguială, în sensul că "voi ne dați Schengen, noi vă dăm gaze din Marea Neagră". El a spus că legea gazelor permite guvernului să "intervină" în relațiile comerciale cu clienții privați în "anumite situații de urgență", despre care OMV a susținut că nu sunt pe deplin clare.

Dar Burduja a mai spus că românii "au fost extrem de dezamăgiți" de faptul că nu au aderat la Schengen. Veto-ul Vienei "a părut o decizie politică ... care nu a avut nimic de-a face cu pregătirea țării noastre".

OMV a refuzat să comenteze "deciziile politice", adăugând că are "speranța" că România va fi primită în curând în zona Schengen. "Un punct forte cheie al UE de astăzi este libertatea de a călători peste granițe".

CITEȘTE ȘI CONFIRMARE Cea mai importantă companie de energie cu capital privat din Polonia, controlată de miliardarul Sebastian Kulczyk, intră în România

Compania a făcut lobby pe lângă guvernul austriac pentru în favoarea aderării României și Bulgariei la Schengen. OMV are aproximativ 8.000 de angajați în România. Subsidiara OMV Petrom, la care este acționar majoritar, este cel mai mare contribuabil la buget din România, cu aproximativ 7% din veniturile fiscale în 2022.

Un director senior din cadrul companiei a declarat că nu este prea îngrijorat din cauza amenințărilor recente venite de la București. Potrivit acestuia, proiectul OMV de gaze naturale din Marea Neagră este în siguranță, având în vedere importanța sa critică pentru securitatea energetică a României și a UE.

Austria se confruntă cu alegeri în 2024, iar partidul naționalist de extremă dreaptă Libertatea conduce în sondaje de un an, creând presiuni asupra guvernului de centru-dreapta al lui Karl Nehammer pentru a-și înăspri și mai mult poziția privind imigrația. Nehammer a declarat în repetate rânduri că România este incapabilă să își securizeze frontierele pentru a bloca intrarea imigranților ilegali.

CITEȘTE ȘI CONFIRMARE Cea mai importantă companie de energie cu capital privat din Polonia, controlată de miliardarul Sebastian Kulczyk, intră în România

La rândul ei, România se confruntă cu alegeri anul viitor și nici ea nu poate da ușor înapoi.

"Puneți-vă în locul nostru și veți vedea că nu este corect și nu este plăcut să stăm la cozi la aeroporturi, la punctele de frontieră", a spus Burduja. "Și impune un cost economic asupra țării, fără îndoială".

Disputele privind legislația în domeniul gazelor nu sunt singurul motiv pentru care explorarea zăcământului Neptun Deep ar putea fi încă departe de realizare, notează FT. Pe măsură ce războiul s-a intensificat în Marea Neagră, cu atacuri ucrainene asupra Crimeei și cu Rusia care a lovit Odesa și porturile de pe Dunăre, faza de construcție, care ar fi trebuit să înceapă anul viitor, ar putea întâmpina provocări de securitate. Data țintită pentru exploatarea zăcământului este 2027.

Burduja a declarat că România este pregătită să ajute la apărarea proiectului Neptun Deep.

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Culmea majorării redevențelor: doar dacă vor și cei care le datorează

"Acest gaz va consolida, cu siguranță, securitatea regională. Nu este doar pentru România, ci pentru întreaga regiune, inclusiv pentru Austria", a spus ministrul.

"Este o investiție de 4 miliarde de euro, care va reduce dependența europeană de gaz față de Rusia. Îmi imaginez că Rusia va privi cu atenție la modul în care evoluează această investiție și, dacă o poate întârzia sau opri, ar putea încerca acest lucru (...) România își va proteja teritoriul", a precizat Burduja.