DOCUMENTE INTEGRALE Guvernul modifică definiția abuzului în serviciu (doar pagube peste 200.000 lei) și vrea să grațieze aproape 2.500 condamnați. Pedepse cu închisoare de până la 5 ani inclusiv, GRAȚIATE

Definiția abuzului în serviciu din Codul Penal va fi modificată, iar circa 2.500 de condamnați vor fi grațiați, conform unor proiecte de ordonanțe de urgență pregătite de guvernul Grindeanu. 

Președintele Iohannis a prezidat, miercuri, ședința de Guvern pentru a se asigura că Executivul nu va adopta două ordonanțe de urgență privind modificarea Codului Penal și de acordare a grațierii pentru mai multe categorii de condamnați.

În urma unei discuții cu premierul Sorin Grindeanu și ministrul Justiției, Florin Iordache, președintele Iohannnis a confirmat existența celor două proiecte de acte normative, dar a declarat că premierul Grindeanu s-a angajat să nu le aprobe până nu sunt puse în dezbatere publică.

După ședința de Guvern, premierul Grindeanu și ministrul Justiției, Florin Grindeanu, au ținut în premieră o conferință de presă comună, în care au explicat că proiectele de ordonanță au fost finalizate marți seară și au fost trimise miercuri spre consultare publică Consiliului Superiori al Magistraturii, Înaltei Curții de Casație și Justiție, precum și Parchetului General.

Cei doi au confirmat că proiectul de modificare  a Codului Penal aduce o nouă definiție abuzului în serviciu, dar nu îl dezincriminează, așa cum nu dezincriminează nici conflictul de interese.

”Nu se dezincriminează abuzul în serviciu, conflictul de interese, dar se clarifică aceste lucruri din punctul de vedere al Ministerului Justiției în concordanță cu deciziile Curții Constituționale. Orice decizie a CCR este obligatorie, nu ne putem face că nu avem”, a afirmat premierul.

CITEȘTE ȘI VIDEO Iohannis a condus ședința de Guvern, pentru a bloca ordonanțele de modificare a Codului Penal și de grațiere

Un al doilea proiect de ordonanță va propune grațierea mai multor categorii de condamnați, dar nu a celor încarcerați pentru fapte grave, de corupție sau pentru spălare de bani.

Ministrul Justiției a arătat că gradul de ocupare în închisori este de 150%, iar Guvernul nu poate construi "peste noapte" închisori pentru a acoperi deficitul de 9.000 de locuri. Mai mult, în luna mai, Curtea Europeană a Drepturilor Omului poate condamna România pentru condițiile de detenție într-o procedură pilot, a spus Iordache.

Prin urmare, acesta propune ca, prin ordonanță, să fie grațiați circa 2.300-2.500 de condamnați. 

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a replicat la proiectul Guvernului, precizând că prioritatea sa în acest moment o reprezintă "consolidarea capacității instituționale în lupta împotriva criminalității în general și a corupției și conflictului de interese în mod special".

"În acest context, promovarea unor acte de clemență de genul grațierii și amnistiei – în condiții de netransparență și fără o prealabilă consultare a Consiliului Superior al Magistraturii, astfel cum prevede legislația în vigoare, nu doar că ar fi în contradicție cu obiectivele Ministerului Public, dar ar fi de natură să demonstreze lipsa de voință și slăbiciunea autorităților statului în fața criminalității", a arătat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție .

INTEGRAL CONȚINUTUL DOCUMENTELOR

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ pentru grațierea unor pedepse

În temeiul art. 115 alin. (4)și alin. (6) din Constituția României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență:

Art. 1  (1) Se grațiază în întregime pedepsele cu închisoare de până la 5 ani inclusiv precum și pedepsele cu amendă aplicate de instanța de judecată.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică indiferent de modalitatea de executare a pedepsei închisorii dispusă de instanță.

Art. 2 Se grațiază în parte :

a) cu 1/2 pedepsele cu închisoare aplicate persoanelor care au împlinit vârsta de 60 ani, femeilor însărcinate (gravide) sau persoanelor care au întreținere minori cu vârsta de până la 5 ani;
b) cu 1/2 sau, după caz, cu restul de pedeapsă neexecutat din  pedepsele cu închisoare aplicate persoanelor care, conform expertizei medico-legale emisă de instituțiile abilitate sunt diagnosticate cu boli incurabile în faze terminale;

Art. 3 (1) Prevederile art. 1–2 nu se aplică celor condamnați pentru infracțiuni săvârșite în stare de recidivă și celor care sunt recidiviști prin condamnări anterioare;
(2) Grațierea este condiționată de achitarea despăgubirilor la care persoana condamnată a fost obligată prin hotărâre judecătorească definitivă, în termen de 1 an de la punerea în libertate.
(3) Pevederile alin. (2) nu se aplică condamnaților pentru care se grațiază potrivit art. 2 lit. a) și b);
(4) Nu beneficiază de prevederile art.1 cei care au săvârșit următoarele infracțiuni:

CITEȘTE ȘI FOTO Miniștrii lui Cioloș s-au întâlnit pentru îmbrățișări și regrete că ''visul'' s-a terminat

A. Infracțiuni reglementate de Codul Penal:
1) infracțiunile contra siguranței statului prevăzute în art. 155-173 Cod penal anterior și în art. 394-412 Cod penal în vigoare;
2) infracțiunile de omor prevăzute în art. 174-177 Cod penal anterior și în art. 188-191 Cod penal în vigoare;
3) vătămare corporală gravă prevăzută de art. 182 Cod penal anterior și în art. 194 Cod penal în vigoare;
4) lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte prevăzute de art. 183 Cod penal anterior și în art. 195 cod penal în vigoare;
5) lipsirea de libertate în mod ilegal prevăzute de art. 189 Cod penal anterior și în art. 205 cod penal în vigoare;
6) violarea de domiciliu prevăzută în art. 192, alin 2 Cod penal anterior și în art. 224 alin.2 cod penal în vigoare
7) șantajul prevăzut în art. 194 Cod penal anterior și în art. 207 cod penal în vigoare
8) violul prevăzut de art. 197 Cod penal anterior și în art. 2018 cod penal în vigoare ;
9) actul sexual cu un minor prevăzut de art. 198 Cod penal anterior alin 2-4 și în art. 220 alin 2-4 cod penal în vigoare ;
10) agresiunea sexuală prevăzută în art. 219 Cod penal în vigoare
11) corupția sexuală prevăzută de art. 202 Cod penal anterior și în art. 221 cod penal în vigoare ;
12) incestul prevăzut de art. 203 Cod penal anterior și în art. 377 cod penal în vigoare;
13) furtul prevăzut de art. 209 Cod penal anterior și în art. 229 cod penal în vigoare;
14) tâlhăria prevăzută de art. 211 Cod penal anterior și în art. 233 – 234 cod penal în vigoare;
15) pirateria prevăzută de art.212 Cod penal anterior și în art.  235 cod penal în vigoare, precum și tâlhăria sau pirateria urmată de moartea victimei prevăzută de art. 236 cod penal în vigoare;
16) înșelăciunea prevăzută de art 215 alin 2-5 Cod penal anterior și în art 244-245 cod penal în vigoare;
17) ultrajul prevăzut de art. 239  Cod penal anterior și în art. 257 cod penal în vigoare;
18) tortura prevăzută de art. 267 1 Cod penal anterior și în art. 282 cod penal în vigoare;
19) represiunea nedreaptă prevăzută de art. 268 Cod penal anterior și în art. 283 cod penal în vigoare;
20) evadarea prevăzută de art. 269 Cod penal anterior și în art. 285 cod penal în vigoare;
21) înlesnirea evadării prevăzută de art. 270 Cod penal anterior și în art. 286 cod penal în vigoare;
22) părăsirea postului și prezența la serviciu în stare de ebrietate prevăzută de art. 275 alin. 3 Cod penal anterior și în art. 331 alin. 3 cod penal în vigoare;
23) neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau îndeplinirea lor defectuoasă prevăzută în art. 329 alin. 2 cod penal în vigoare
24) nerespectarea regimului materialelor nucleare sau al altor materii radioactive prevăzută de art. 279 1 Cod penal anterior și în art. 345 alin 2-4 cod penal în vigoare;
25) falsificarea de monede sau de alte valori prevăzută de art. 282 Cod penal anterior și în art 310-312 cod penal în vigoare;
26) falsificarea de valori străine prevăzută de art. 284 Cod penal anterior;
27) deținerea de instrumente în vederea falsificării de valori prevăzută de art. 285 Cod penal anterior și în art. 314 cod penal în vigoare;
28) luarea de mită prevăzută de art. 254 Cod penal anterior și cod penal în vigoare;
29) darea de mită prevăzută de art. 255 Cod penal anterior și  art. 290 cod penal în vigoare;
30) traficul de influență prevăzut de art. 257 Cod penal anterior și art. 291 cod penal în vigoare;
31) cumpărarea de influență prevăzut de art. 292 cod penal în vigoare ;
32) nerespectarea dispozițiilor privind importul de deșeuri și reziduuri prevăzute de art 302 2 alin. 2 Cod penal anterior;
33) relele tratamente aplicate minorului prevăzute de art. 306 Cod penal anterior;
34) traficul de stupefiante prevăzute de art. 312 Cod penal anterior;
35) falsificarea de alimente sau alte produse prevăzute de art. 313 Cod penal anterior și în art. 357 cod penal în vigoare;
36) proxenetismul prevăzut de art. 329 Cod penal anterior și în art. 213 cod penal în vigoare;
37) constituirea unui grup infracțional organizat prevăzut de art. 367 cod penal în vigoare;
38) racolarea minorilor în scopuri sexuale prevăzută de art 222 cod penal;
39) sclavia prevăzută de art. 209 cod penal;
40) traficul de persoane prevăzută de  art. 210 cod penal;
41) traficul de minori prevăzută de art. 211 cod penal;
42) folosirea serviciilor unei persoane exploatate prevăzută de art.  216  cod penal ;
43) folosirea prostituției infantile prevăzută de art. 216 alin 1 cod penal;
44) pornografia infantilă prevăzută de art. 374 cod penal;
45) fraudele comise prin sistemul informatic și   de plată electronice prevăzute de art. 249 –             251 cod penal;
46) traficul de migranți prevăzută de art. 263 cod penal;
47) facilitarea șederii ilegale în România prevăzută de art. 264 cod penal
48) divulgarea informațiilor secreta de stat prevăzută de art. 303 cod penal;
49) ultrajul judiciar prevăzut de ar. 279 cod penal;
50) cercetarea abuzivă prevăzută de art. 280cod penal.

B. Infracțiuni reglementate de legi speciale:
1. infracțiunile prevăzute în art. 276 din Legea 31/1990 privind societățile comerciale, cu modificările și completările ulterioare
2. infracțiunile prevăzute de art. 19-21 din Legea nr. 51/1991 privind siguranța națională a României;
3.  infracțiunile prevăzute la art. 5 alin 1 și alin 3 din Legea nr. 78 /2000;
4. infracțiunile prevăzute de art 2-8 si art 10-14 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri cu modificările și completările ulterioare;
5. infracțiunile prevăzute de OUG nr. 105/ 2001 privind frontiera de stat a României cu modificările și completările ulterioare;
6. infracțiunile prevăzute în Legea nr. 668/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane cu modificările și completările ulterioare;
7. infracțiunile prevăzute de Legea 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului;
8. infracțiunile prevăzute în art. 29 din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării terorismului - Republicată
9. infracțiunile prevăzute de art 43, 44 alin 1, 46 și 48 din Legea nr. 161/ 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și mediului de afaceri, prevenirea și sancționare corupției, cu modificările și completările ulterioare;
10. infracțiunile prevăzute de Legea nr. 191 din 13 mai 2003 privind infracțiunile la regimul transportului naval, cu modificările și completările ulterioare
11. infracțiunile prevăzute de art 3-5 și art. 7 alin 1 din Legea nr. 241/ 2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare;
12. infracțiunile prevăzute de art. 143 alin 2 din Legea nr. 85 /2006 privind procedura insolvenței, cu modificările și completările ulterioare;
13. infractiunile prevăzute de art. 270 și 272 din Legea nr. 86/ 2006 privind codul vamal al României, cu modificările ulterioare;
14. infracțiunile prevăzute de Legea nr 39/2003 privind prevenirea criminalității organizate;
15. infracțiunile prevăzutede Legea nr. 194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive;

CITEȘTE ȘI FOTO Grindeanu a luat prin surprindere angajații din Palatul Victoria și a intrat, neanunțat, în birourile acestora pentru a vedea cum lucrează

Art. 4 -  Amenzile și celelalte sancțiuni cu caracter administrativ aplicate nu se mai execută în măsura în care nu au fost executate.

Art. 5  (1) În cazul unei eventuale aplicări în mod succesiv a unor dispoziții de grațiere cu privire la aceeași pedeapsă se va lua în considerare numai dispoziția de grațiere mai favorabilă condamnatului.
(2) Grațierea are efecte și asupra pedepselor a căror executare este suspendată condiționat, în acest caz partea din termenul de încercare care reprezintă durata pedepsei pronunțate de instanță se reduce în mod corespunzător. Dacă suspendarea condiționată este revocată sau anulată se execută numai partea de pedeapsă rămasă negrațiată.
(3) Grațierea nu are efecte asupra măsurilor de siguranță și măsurilor educative.
(4) Grațierea nu se aplică celor care nu au început executarea pedepsei închisorii deoarece s-au sustras de la executarea acesteia precum și celor care au început executarea dar ulterior s-au sustras.
(5) Persoanele grațiate care în decurs de trei ani săvârșesc cu intenție o infracțiune, vor executa, pe lângă pedeapsa stabilită pentru acea infracțiune și pedeapsa sau restul de pedeapsă rămas neexecutat ca urmare a aplicării prezentei legi.
(6) Nerespectarea condiției prevăzute de art 3, alin 2 atrage revocarea grațierii.

Art. 6  Dispozițiile prezentei ordonațe de urgență se aplică numai faptelor comise până la data de 18.01.2017.

Art.7 Prezenta ordonanța intra in vigoare la data  de 18.02.2017.

ARGUMENTUL GUVERNULUI

În prezent, pentru România, starea penitenciarelor și a condițiilor locurilor de încarcerare (inclusiv pentru măsurile preventive privative de libertate), reprezintă o sursă constantă de critici interne și internaționale, dar și de sancțiuni pecuniare.

Un prim argument este dat de situația actuală din penitenciarele din România, referitor la supraaglomerarea cu persoane condamnate.

Potrivit datelor oficiale, opt închisori din România au un grad de ocupare mai mare de 200%, iar indicele mediu de ocupare este 157,7%.

De asemenea, există imobile de executare a pedepselor privative de libertate construite între anii 1851-1896, aflate într-o stare avansată de uzură.

În statele europene politica penală aplicată este una fundamental diferită de cea din România în sensul că se aplică măsuri alternative de executare a pedepsei, iar starea de detenție este una cu adevărat excepțională și doar pentru acele infracțiuni și persoane care sunt cu adevărat periculoase pentru societate și ordinea de drept.

Proiect de

Ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Codului Penal și a Codului de Procedură Penală

Având în vedere faptul că, de la ultimele intervenții legislative exprese asupra textelor noului Cod penal și ale noului de Cod de procedură penală pentru punerea acestora în acord cu unele decizii ale Curții Constituționale, și până în prezent au mai fost pronunțate de către instanța de contencios administrativ unele decizii care impun reglementare expresă pentru a asigura o aplicare unitară și coerentă a textelor de lege -  de exemplu: decizia nr. 586/2016 potrivit căreia „dispozițiile art. 25 alin. (5) din Codul de procedură penală, cu referire la dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, sunt neconstituționale în ceea ce privește lăsarea ca nesoluționată a acțiunii civile de către instanța penală, în cazul încetării procesului penal, ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale”, respectiv decizia nr. 614/2016, potrivit căreia, „dispozițiile art. 2151 alin. (2) din Codul de procedură penală sunt constituționale în măsura în care prelungirea măsurii preventive a controlului judiciar se face cu aplicarea prevederilor art. 212 alin. (1) și alin. (3) din Codul de procedură penală„ ,

Observând, totodată, că există unele decizii ale Curții Constituționale pronunțate asupra unor texte din Codul penal, care nu și-au găsit până în prezent conformitatea legislativă potrivit celor statuate de instanța de contencios constituțional, în special decizia nr. 603/2015 prin care s-a constat că „sintagma "raporturi comerciale" din cuprinsul dispozițiilor art. 301 alin. (1) din Codul penal este neconstituțională”, iar „sintagma "ori în cadrul oricărei persoane juridice" din cuprinsul dispozițiilor art. 308 alin. (1) din Codul penal, cu raportare la art. 301 din Codul penal, este neconstituțională, respectiv decizia nr. 732/2014 potrivit căreia „sintagma "la momentul prelevării mostrelor biologice" din cuprinsul dispozițiilor art. 336 alin. (1) din Codul penal este neconstituțională” ,

CITEȘTE ȘI FOTO DNA prezintă în imagini cum arată în lucru un dosar de corupție

Având în vedere, totodată, deciziile Curții Constituționale referitoare la sintagma ”îndeplinește în mod defectuos”, și anume decizia nr. 405/2016 prin care instanța de contencios constituțional a admis excepția de neconstituționalitate și a constat că dispozițiile art. 246 din Codul penal din 1969 și ale art. 297 alin. (1) din Codul penal sunt constituționale în măsura în care prin sintagma „îndeplinește în mod defectuos" din cuprinsul acestora se înțelege „îndeplinește prin încălcarea legii",

Având în vedere faptul că se impune, în contextul consolidării garanțiilor procesuale și procedurale, și punerea în acord a Codului de procedură penală cu prevederile Directivei 2016/343/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale,

Apreciind că toate acestea constituie o situație extraordinară a cărei reglementare nu mai poate fi amânată, în sensul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată. Din cauza efectelor negative ce ar putea fi generate de o interpretare neunitară, considerăm că o eventuală legiferare pe altă cale decât delegarea legislativă, chiar în procedură de urgență, nu ar fi de natură să înlăture de îndată aceste consecințe negative,

În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.

Art. I. - Legea nr.286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.510 din 24 iulie 2009, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. Articolul 297 se modifică și va avea următorul cuprins:

Art.297. Abuzul în serviciu (1) Fapta funcționarului public care, în exercitarea serviciului, nu îndeplinește un act sau îndeplinește  un act contrar legii și prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 200.000 lei unei persoane fizice sau unei persoane juridice se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

(2) Fapta funcționarului public care, în exercitarea serviciului, îngrădește exercitarea unui drept al unei persoane ori creează pentru aceasta o situație de inferioritate pe temei de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenență politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV/SIDA se pedepsește de la o lună la un an sau cu amendă.

(3)  Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.”

2. Articolul 298 se abrogă.

3. Alineatul (1) al articolului 301 se modifică și va avea următorul cuprins:

„(1) Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-au obținut, direct sau indirect, foloase patrimoniale necuvenite, pentru sine, pentru soțul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.”

4. Alineatul (1) al articolului 308 se modifică și va avea următorul cuprins:

„(1) Dispozițiile art. 289 - 292, 295, 297, 299, 300 și 304 privitoare la funcționarii publici se aplică în mod corespunzător și faptelor săvârșite de către sau în legătură cu persoanele care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remunerație, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice dintre cele prevăzute la art. 175 alin. (2) ori în cadrul oricărei persoane juridice.”

5. Alineatul (1) al articolului 336 se modifică și va avea următorul cuprins:

CITEȘTE ȘI VIDEO Televiziuni rusești prezintă o luptă între un american, presupus spion CIA, și un polițist rus pe scările ambasadei SUA din Moscova

„Art.336 - (1) Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.”

6. După articolul 336 se introduce un nou articol, articolul 3361,cu următorul cuprins:

Art.3361. Consumul de alcool sau de alte substanțe ulterior producerii unui accident de circulație (1) Fapta conducătorului unui vehicul sau a instructorului auto, aflat în procesul de instruire, ori a examinatorului autorității competente, aflat în timpul desfășurării probelor practice ale examenului pentru obținerea permisului de conducere, de a consuma alcool, produse ori substanțe stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora, după producerea unui accident de circulație care a avut ca rezultat uciderea sau vătămarea integrității corporale ori a sănătății uneia sau mai multor persoane, până la recoltarea probelor biologice, se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani.
(2) Nu constituie infracțiune consumul de medicamente cu efecte similare produselor sau substanțelor stupefiante, după producerea accidentului de circulație și până la sosirea poliției la fața locului, dacă acestea sunt administrate de personal medical autorizat, în cazul în care acestea sunt impuse de starea de sănătate sau de vătămarea corporală a conducătorului auto.”

Art. II. - Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 5 iulie 2010, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. Alineatul (5) al articolului 25 se modifică și va avea următorul cuprins:

„(5) În caz de achitare a inculpatului sau de încetare a procesului penal, în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza întâi, lit. e), f)- cu excepția prescripției, i) și j), în caz de încetare a procesului penal ca urmare a retragerii plângerii prealabile, precum și în cazul prevăzut de art. 486 alin. (2), instanța lasă nesoluționată acțiunea civilă.”

2. Alineatul (2) al articolului 2151 se modifică și va avea următorul cuprins:

„(2) În cursul urmăririi penale, controlul judiciar poate fi prelungit de către procuror, prin ordonanță, dacă se mențin temeiurile care au determinat luarea măsurii sau au apărut temeiuri noi care să justifice prelungirea acestuia, fiecare prelungire neputând să depășească 60 de zile. Prevederile art.212 alin.(1) și (3) se aplică în mod corespunzător.”

3. La articolul 290 se introduce un alineat nou, alin. (3), cu următorul cuprins:

„(3) Denunțul se depune la organul de urmărire penală competent în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei prevăzute de legea penală, sub sancțiunea lipsirii acestuia de efectele juridice prevăzute de lege care conduc la înlăturarea răspunderii penale.”

4. La art. 557 după alineatul (1) se introduce un alineat nou, alin. (11), cu următorul cuprins:

„(11) Odată cu înmânarea mandatului de executare, persoanei condamnate i se aduce la cunoștință, sub semnătură, în scris, dreptul prevăzut de art. 466 alin. (1) iar în cazul în care persoana nu poate ori refuză să semneze, se va încheia un proces-verbal”.

CITEȘTE ȘI FOTO ARHIVĂ Ce scria presa de business din Ardeal la Marea Unire din 1918: "În lipsă de buget votat în regulă, plata impozitelor nu este obligatorie!"

Art. III –  (1) Legea nr.286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.510 din 24 iulie 2009, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta ordonanță de urgență, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, după aprobarea acesteia prin lege.
(2) Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.486 din 15 iulie 2010, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta ordonanță de urgență, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, după aprobarea acesteia prin lege.

***
Prezenta ordonanță de urgență transpune art. 8 alin. (4) din Directiva 2016/343/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale.

ARGUMENTUL GUVERNULUI

României, ca stat membru al Uniunii Europene, îi revine, în contextul consolidării garanțiilor procesuale și procedurale specifice procesului penal, obligația de a pune în acord legislația internă, respectiv Codul de procedură penală, cu prevederile Directivei 2016/343/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale.

Apreciind că toate acestea constituie, în sensul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată, o situație extraordinară a cărei reglementare nu mai poate fi amânată din cauza efectelor negative ce ar putea fi generate de o eventuală interpretare și aplicare neunitară a legislației, și având în vedere faptul că o intervenție legislativă efectuată altfel decât pe calea delegării legislative, chiar în procedură de urgență, nu ar fi de natură să înlăture de îndată aceste consecințe negative, opinăm că se impune adoptarea unei ordonanțe de urgență pentru modificarea și completarea atât a Codului penal, cât și a Codului de procedură penală.