Peste 2.000 de persoane și-au dat demisia din Armata română în primele 9 luni ale anului, număr dublu față de cel consemnat în întreg anul 2021 (mai mult de 1.000) și de 4 ori mai mare comparativ cu situația de pe parcursul anului 2020 (circa 500), relevă date analizate de Profit.ro. Vezi mai jos planul pregătit.
Armata română dispunea la începutul anului de 73.350 de militari activi și de 50.000 de rezerviști.
″Atractivitatea profesiei militare manifestă o scădere care a dobândit accente critice în perioada recentă, în contextul de securitate extrem de instabil generat de războiul din Ucraina. Spre exemplificare, numărul tinerilor care s-au înscris la concursurile de admitere la școlile militare de maiștri militari și subofițeri s-a redus aproape la jumătate în anul 2022 față de 2021, respectiv de la aproximativ 5.700 la 2.500 (de fapt la mai puțin de jumătate, la aceste cifre – n.r.), în condițiile în care numărul locurilor scoase la concurs a fost sensibil egal″, se arată într-un document oficial.
În plus, conform sursei citate, între 25% și 35% dintre candidați nu îndeplinesc cerințele minime ale mediului militar, deși ″nivelul de exigență al testelor aptitudinale, fizice și psihologice a fost adaptat în funcție de nevoi și posibilități″, iar problema se va agrava, dat fiind scăderea cu peste 2 milioane de persoane a populației rezidente a României în ultimii 15 ani.
″Oferta pentru atragerea forței de muncă mult mai atractivă a mediului privat a determinat ca tinerii militari, în special ofițerii ingineri și soldații și gradații profesioniști, să părăsească sistemul militar în special din motive pecuniare. (...) Acest complex cauzal are un potențial ridicat de a afecta îndeplinirea misiunilor și obiectivelor specifice instituției militare, situație care trebuie stopată, în condițiile în care exigențele sunt sporite, sub auspiciul tensiunilor în creșter, determinate de războiul din Ucraina″, se menționează în document.
Soluția preconizată constă, în esență, în reducerea cerințelor de studii pentru cei care vor să avanseze în cariera militară, pentru atragerea persoanelor cu șanse mai mici de a câștiga mai mult în mediul privat decât în armată, precum și în diminuarea stagiilor minime în grad pentru unele categorii de profesioniști militari.
Astfel, se are în vedere în modificarea legislației în vigoare astfel încât ofițeri în activitate să poată deveni și absolvenții anului IV ai instituțiilor civile de învățământ superior cu durată de studii mai mare de 4 ani, nu doar absolvenții cu diplomă de licență ai respectivelor instituții.
O altă modificare preconizată este ca subofițerii să poată proveni și din rândurile soldaților și gradaților profesioniști absolvenți doar de liceu, nu și de studii postliceale sau universitare, cum stipulează în prezent legea.
În plus, se vrea ca subofițeri să poată deveni și absolvenții de învățământ superior medical cu diplome de licență de asistenți medicali generaliști, precum și cei ai școlilor sanitare postliceale care au diplome de bacalaureat și certificate de calificare profesională.
De asemenea, stagiile minime în grad vor fi reduse de la 7 la 6 ani pentru maiștrii militari clasa a II-a și de la 6 la 5 ani pentru maiștrii militari clasa I.
