Convorbirile au vizat relațiile România-SUA și au avut loc pe 29 mai și 5 iunie 2026, a raportat Eversheds Sutherland Departamentului pentru Justiție al Statelor Unite.
La telefon s-a mai vorbit cu șeful de comunicare de la Casa Albă, Steven Cheung, consilierul adjunct pentru Securitate Națională, Michael Needham (de 2 ori), directorul pentru politică de război la Consiliul Național de Securitate, totodată asistent special al președintelui SUA, Walker Barrett (de 2 ori), și ambasadorul SUA la București, Darryl Nirenberg (tot de 2 ori).
Secretarul de stat Marco Rubio și secretarul Apărării Pete Hegseth, încadrându-l pe președintele Donald Trump la o ședință a Cabinetului SUA, mai 2026. Sursă foto: captură YouTube, canal DWS News
Cu Nirenberg s-a mai discutat despre cooperarea militară româno-americană, într-o întâlnire fizică, precum și printr-un schimb de mesaje-text.
Întâlniri în persoană au mai avut loc cu înalți oficiali ai US International Development Finance Corporation, inclusiv CEO-ul Benjamin Black, precum și cu directorul executiv al National Energy Dominance Council, Jarrod Agen.
Sursă: Departamentul pentru Justiție al SUA
Potrivit raportării Eversheds Sutherland, firma a primit de la Administrația Prezidențială, pe 30 iunie, onorarii totale cifrate la 845.000 dolari.
Lobbyștii au avut cheltuieli aferente contractului cu Cotroceniul de 5.643,09 dolari, cu taxe de înregistrare, cazare și masă.
Sursă: Departamentul pentru Justiție al SUA
Eversheds Sutherland a mai raportat că, din 4 august, Jason Miller, fost manager de campanie a lui Donald Trump și ex-director de comunicare la Casa Albă în primul mandat al actualului președinte al SUA, și-a încetat colaborarea cu firma și ″nu mai acționează pentru promovarea intereselor″ clientului Administrația Prezidențială a României.
Administrația Prezidențială a informat pe 25 mai că a încheiat un contract de consultanță strategică și asistență în relațiile cu Guvernul și Congresul SUA.
Contractul a fost încheiat cu firma Eversheds Sutherland (US) LLP, prezentă și în România, are o durată inițială de 6 luni și stabilește un plafon maxim de remunerare de 565.000 dolai/lună.
Contractul vizează atingerea unor obiective de importanță strategică pentru România: creșterea capacității de apărare și de descurajare, atragerea de investiții cu impact semnificativ, integrarea în structuri internaționale importante, libera circulație a cetățenilor, combaterea traficului de persoane și a criminalității transnaționale, și altele.
Contractarea acestor servicii s-a făcut pe temeiul unui acord politic asumat explicit de liderii partidelor și formațiunilor parlamentare pro-occidentale și e în conformitate cu atribuțiile constituționale ale Președintelui României în domeniul politicii externe și al securității naționale, a arătat sursa citată.
”Contractul a fost încheiat cu firma Eversheds Sutherland (US) LLP, o societate globală prezentă și în România, cu o experiență semnificativă în domeniul relațiilor guvernamentale și al consultanței strategice. Prestigiul câștigat îi conferă companiei Eversheds Sutherland acces direct la mediile politice și administrative relevante la Washington.
Contractarea acestui tip de servicii reprezintă o practică uzuală în relația cu administrația americană, utilizată și de alte state aliate, pentru facilitarea dialogului instituțional și pentru susținerea unor obiective de interes național în raport cu Administrația și Congresul SUA. Această inițiativă completează demersurile oficiale ale Președintelui României, ale Guvernului, ale Parlamentului și ale celorlalte instituții naționale relevante”, a informat Administrația Prezidențială.
Potrivit acesteia, obiectivul general al acestui contract este apărarea și promovarea intereselor strategice ale României, consolidarea Parteneriatului cu Statele Unite și creșterea capacității statului român de a apăra eficient interesele cetățenilor noștri într-un context internațional impredictibil.
Președinția a arătat că aprofundarea relației strategice cu Statele Unite ale Americii, în toate domeniile, este un obiectiv de interes național, asumat la nivel instituțional și susținut prin consens politic de forțele democratice pro-occidentale din România.
”El răspunde, de asemenea, unei așteptări a majorității cetățenilor noștri. Prin proiecte bilaterale concrete, în domeniile apărării, securității, energiei și tehnologiilor de vârf, România devine mai puternică, deopotrivă în beneficiul românilor, al aliaților și partenerilor țării noastre.
(...)
Administrația Prezidențială își reafirmă angajamentul pentru transparență instituțională, utilizarea responsabilă a fondurilor publice și consolidarea aportului țării noastre la unitatea euroatlantică, unul din fundamentele politicii externe și de securitate a României”, a mai anunțat Președinția.
Statele NATO din estul Europei se oferă să reducă cheltuielile pentru trupele americane staționate pe teritoriul lor, pentru a descuraja administrația Trump să își diminueze prezența militară, a transmis Bloomberg.
România e vizată și ea de evaluare, iar consilierul prezidențial Marius Lazurcă a mers în urmă cu trei săptămâni în SUA să pledeze pentru menținerea trupelor americane.
Trupele americane din România sunt staționate în principal la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu din Constanța, la baza din Deveselu (județul Olt) și la Câmpia Turzii (Cluj).
SUA au retras deja circa o mie de militari din România, în plin război al Rusiei în Ucraina.
Evaluarea făcută de Administrația Trump este așteptată să se încheie până în decembrie și ar putea avea ca rezultat o reducere a numărului de soldați și echipamente militare americane din Europa, unii aliați pregătindu-se deja pentru tăieri masive, potrivit Bloomberg.
Inițiativa este pregătită pentru o reuniune a alianței la Bruxelles, programată pe 27 august, la care va participa subsecretarul american al Apărării pentru Politică, Elbridge Colby. Demersul reflectă urgența menținerii unei capacități de descurajare credibile împotriva Rusiei.
Revizuirea include un chestionar transmis de SUA, cu termen de răspuns 28 august — document consultat de Bloomberg —, care a surprins capitalele europene. Acesta evaluează gradul de susținere pentru planurile lui Donald Trump, întrebând inclusiv dacă statele au sprijinit „în mod public” politica sa externă, ce restricții aplică privind utilizarea bazelor militare americane și dacă alocă fonduri pentru companii americane din industria de apărare.
Efectivele trupelor americane din Europa variază între 80.000 și 100.000 de militari, în funcție de rotații și exerciții, peste o treime fiind staționate în Germania. Europa de Est găzduiește efective mai reduse — de la câteva sute de militari în țările baltice, până la câteva mii în Polonia și România.
Statele de pe flancul estic al NATO vor să își exprime dorința fermă de a găzdui cât mai mulți soldați americani, motiv pentru care s-au arătat dispuse să preia o parte mai mare din cheltuieli, au precizat sursele citate de Bloomberg.
Cei mai mari membri europeni ai NATO poartă discuții pentru a coordona un răspuns comun care să evite declanșarea furiei președintelui american, izbucnită după ce aceștia au refuzat să participe la războiul americano-israelian împotriva Iranului. Mulți dintre acești aliați consideră chestionarul, atribuit lui Colby, drept o încercare de aliniere ideologică forțată în schimbul protecției americane, arată agenția americană.
Oana Lungescu, cercetător la think tank-ul britanic de apărare RUSI și fost purtător de cuvânt al NATO, a declarat că negocierile privind dislocarea de trupe și vânzările de armament nu sunt neobișnuite, însă erau de regulă mai puțin explicite și mai puțin conflictuale.
Chestionarul a fost transmis în august, iar evaluarea de șase luni a administrației Trump privind prezența militară din Europa urmează să se încheie în decembrie. SUA au anunțat deja reduceri masive ale echipamentelor militare pe care Washingtonul le-ar trimite în cazul unui atac, iar aliații se așteaptă acum la o diminuare a numărului de trupe și tehnică staționate în prezent pe continent.
O evaluare globală a poziționării forțelor americane, anunțată la începutul mandatului său, nu s-a mai materializat, aliații crezând că a fost abandonată; aceasta a fost însă reluată exclusiv ca proiect focalizat pe Europa, pe fondul nemulțumirii lui Trump față de lipsa de sprijin percepută în războiul din Iran.
