Executivul condus de Mihai Răzvan Ungureanu a aprobat pe 14 februarie 2012, în prima sa săptămână de mandat, o hotărâre de adoptare a unor posibile măsuri de siguranță pe piața de energie electrică, din cauza iernii extrem de geroase.
HG-ul din urmă cu 14 ani și jumătate este aproape identic cu cel adoptat de cabinetul demis și interimar Bolojan acum, pe 7 august 2026, din cauza opririi centralei nucleare Cernavodă.
Acesta stipulează că Transelectrica, operatorul sistemului energetic național, poate limita, la nevoie, consumul de energie electrică al marilor consumatori industriali și poate stopa exporturile de energie ale României, în caz de criză de electricitate.
În februarie 2012 au fost invocate ″deficitul major de energie electrică generat de reducerea nivelului de apă din râurile, lacurile interioare și Dunăre, care sunt sub 50% din valorile medii multianuale, creșterea consumului de gaze naturale în vederea asigurării încălzirii populației în condiții de temperaturi foarte scăzute, creșterea continuă a prețurilor internaționale la combustibil, inclusiv pentru gazul metan provenit din import,
(...) dificultatea asigurării livrărilor de cărbune și gaze naturale și a utilizării păcurii în condiții de ger și viscol, (...) creșterea necontrolată a prețurilor pe piețele centralizate de energie electrică, în lipsa unor oferte de vânzare suficiente pentru acoperirea cererii de energie electrică, (...) perspectiva continuării procesului de reducere a resurselor de energie din sistem ca urmare a menținerii condițiilor meteorologice nefavorabile în cursul lunii februarie 2012 (...)″.
Seceta se instalase încă din toamnă. În perioada 30.09.2011-30.04.2012, debitul râurilor interioare s-a situat la un nivel de 60-70% față de debitul mediu multianual, iar Dunărea a fost la 66,89%, ceea ce afectat grav producția Hidroelectrica, obligând compania de stat să activeze clauza de forță majoră din contractele angro, la fel cum a făcut Nuclearelectrica acum.
Acum, în 2026, anexa cu detaliile posibilei limitări în tranșe a consumului de energie electrică al consumatorilor industriali nu a fost făcută publică, fiind comunicată doar ″părților interesate″, cu argumentul că include ″datele tehnico - economice ale activităților comerciale ale unor operatori economici, iar publicarea acestora ar putea aduce atingere principiului concurenței loiale″.
Asta se referă cel mai probabil și la faptul că, în dreptul fiecărui consumator industrial menționat în listele din anexă, este trecut și furnizorul de energie cu care are contract.
În schimb, în 2012, anexa similară a fost publicată și ea în Monitorul Oficial, cu tot cu furnizorii:
Astfel, în urmă cu 14 ani și jumătate, s-a luat în calcul posibilitatea unei reduceri totale medii de putere, la nivelul sistemului energetic național, de aproape 613 MW, pe următorele tranșe sectoriale:
Reducerile potențiale de putere luate în calcul atunci pentru cei mai mari consumatori industriali, racordați la rețeaua de transport de înaltă tensiune a Transelectrica, erau următoarele:
La fel au fost stabilite reduceri posibile de putere pentru fabricile și uzinele conectate la rețelele de distribuție. De exemplu, cele racordate la rețeaua operată de Electrica Muntenia Nord:
Anexa poate fi citită integral aici.
Lipsa de transparență de acum a favorizat confuzia, panica și propagarea de informații false, după cum a relatat Profit.ro aici și aici.
Pe 13 februarie 2012, cu o zi înainte de adoptarea HG-ului, Transelectrica a anunțat printr-un comunicat că nu există rezervele suficiente pentru ″funcționarea sigură a Sistemului Energetic Național″.
În replică, după câteva ore, președintele de atunci, Traian Băsescu, a declarat că ″este exclusă întreruperea livrării energiei electrice către populație″.
″Probabil se va sista orice export până la revenirea consumului în parametri normali. România are resurse să asigure energie electrică pentru populație. Dacă totuși, în condiții excepționale, s-ar produce o avarie la grupurile mari de alimentare cu energie, s-ar proceda conform unui plan dinainte stabilit. România exportă 500 MW, iar în ore de vârf cantitatea exportată ajunge până la 1.400 MW. Eventuala sistare a exporturilor ar urma să fie decisă prin hotărâre de Guvern″, a spus Băsescu.
În aceeași zi, șeful Transelectrica de atunci, Horia Hăhăianu, a fost demis din funcție de ministrul Economiei, Lucian Bode, la cererea premierului Mihai Răzvan Ungureanu, motivul fiind proasta comunicare în privința resurselor de energie disponibile.
″Valoarea maximă a consumului în anul 2012 a fost mai mare decât valorile maxime înregistrate în 2011, respectiv 2010. Astfel, consumul maxim brut a fost 9.520 MWh/h și a fost înregistrat în ziua de 1 februarie 2012, la ora 19.00, pe fondul temperaturilor extrem de scăzute (media lunară a temperaturii pe țară a fost de -6,3 ºC, comparativ cu norma lunară a lunii februarie: +1,1 ºC)″, menționa ulterior Transelectrica, în raportul aferent anului 2012.
În februarie 2012 au fost probleme în întreaga Europă, din cauza gerului extrem care s-a manifestat și în Rusia și care a determinat Gazprom să reducă livrările către Occident pentru a satisface consumul intern aflat în creștere semnificativă.
