Războiul dronelor ajunge sub apă. Flote de roboți autonomi ar putea păzi cablurile și conductele de sabotaj

În centrul preocupărilor se află cablurile de telecomunicații, conductele de petrol și gaze și cablurile electrice submarine, infrastructuri de care depinde o mare parte a economiei mondiale, scrie News.ro.

"Schimbarea mediului de amenințări este cea care a adus această problemă în prim-plan", a declarat Katja Bego, cercetător principal la Chatham House. "Întreaga noastră economie este construită deasupra acestei infrastructuri."

Explozia conductelor Nord Stream din Marea Baltică, în septembrie 2022, precum și incidentele care au afectat infrastructura submarină în alte regiuni, inclusiv în Arctica și în apropierea Taiwanului, au determinat guvernele să acorde mai multă atenție unui domeniu neglijat timp de decenii.

La începutul anului 2026, la nivel mondial erau în funcțiune peste 1,5 milioane de kilometri de cabluri submarine de comunicații, potrivit TeleGeography.

CITEȘTE ȘI FOTO Tranzacție cu efect în România. Norvegienii de la Hawk Infinity preiau Dorsum

Progresele rapide în inteligența artificială și tehnologiile autonome permit dezvoltarea unor noi metode de supraveghere a fundului oceanelor. Bego consideră mediul maritim "următorul domeniu logic" pentru extinderea sistemelor autonome, după utilizarea pe scară largă a dronelor aeriene în războiul dintre Rusia și Ucraina.

Constructorul naval italian Fincantieri a anunțat în iulie că va cheltui aproximativ 600 de milioane de euro (689 de milioane de dolari) pentru participații majoritare la patru companii specializate în drone submarine și de suprafață, cartografiere marină și comunicații subacvatice.

CEO-ul Fincantieri, Pierroberto Folgiero, vede viitoarele nave de suprafață funcționând ca "nave-mamă", care vor coordona rețele de vehicule autonome aflate în apă și deasupra fundului mării.

CITEȘTE ȘI Nouă amenințare pentru utilizatorii macOS

Și grupul francez Thales dezvoltă activități în domenii precum sonarul, războiul antisubmarin, detectarea minelor și sistemele submarine autonome.

Compania germană Euroatlas a dezvoltat vehiculul submarin autonom GrayShark, capabil să ajungă singur într-o zonă desemnată și să execute o misiune fără control uman permanent.

În timpul inspectării unei conducte, de exemplu, sistemul ar putea identifica un obiect asemănător unei mine, raporta descoperirea și aștepta decizia unui operator.

Euroatlas estimează că, în loc să păzească mii de kilometri de cabluri cu nave militare, flote de vehicule autonome ar putea patrula permanent zonele strategice și s-ar putea concentra într-o anumită zonă atunci când unul dintre sisteme detectează ceva neobișnuit.

CITEȘTE ȘI Afacere nouă Daniel Dines (UiPath): un startup care ajută prosumatorii să-și gestioneze surplusul de energie

"Este practic imposibil să acoperi întregul ocean", a declarat Verineia Codrean, director pentru strategie și parteneriate la Euroatlas.

Compania anticipează inclusiv apariția unor misiuni în care vehiculele autonome vor trebui să detecteze, urmărească și identifice dronele submarine ale altor state.

"Ceea ce construim noi construiesc și cei care nu ne sunt aliați, sau inamicii noștri", a spus Codrean.

Euroatlas dezvoltă și o versiune GrayShark cu pilă de combustie pe hidrogen, proiectată pentru o autonomie de până la 16 săptămâni sub apă sau 8.000 de mile marine, deși această performanță nu a fost încă demonstrată în mediul submarin. Compania afirmă că a semnat contracte de peste 100 de milioane de euro pentru GrayShark cu marine militare europene ale căror nume nu au fost dezvăluite.

În pofida investițiilor, specialiștii avertizează că protejarea întregii infrastructuri submarine este imposibilă.

CITEȘTE ȘI Inteligența artificială în sport: cum sunt analizate tactica și performanțele jucătorilor

"Nu cred că cineva din NATO ar pretinde că putem proteja o rețea de peste un milion de kilometri", a spus Bego.

O altă problemă este responsabilitatea. O mare parte a infrastructurii submarine aparține companiilor private, însă protejarea acesteia împotriva sabotajului sau în cazul unui conflict militar implică tot mai mult guvernele și forțele armate.

Rusia și China investesc, de asemenea, masiv în domeniul submarin, potrivit Bego. Totuși, tehnologia autonomă subacvatică rămâne mult în urma dronelor aeriene utilizate în Ucraina, din cauza vizibilității reduse, dificultăților de comunicație și problemelor de autonomie.

"Nu este o tehnologie nici pe departe la nivelul dronelor pe care le vedem în Ucraina", a spus Bego. Sistemele autonome pot contribui la supraveghere și descurajare, dar, a avertizat ea, nu reprezintă o soluție capabilă să facă fundul oceanelor complet sigur.