Statele membre ale Uniunii Europene și europarlamentarii au realizat sâmbătă un acord preliminar pentru a relaxa regulile fiscale stricte ale blocului, oferind guvernelor mai mult timp pentru a reduce datoriile, precum și stimulente pentru a stimula investițiile publice în protejarea climei, politică industrială și securitate, transmite Reuters, preuată de News.ro.
Cea mai recentă revizuire a regulilor vechi de două decenii, cunoscută sub numele de Pactul de Stabilitate și Creștere, a venit după ce unele țări din UE au acumulat datorii record, pe măsură ce și-au mărit cheltuielile pentru a-și ajuta economiile să-și revină după pandemie și pe măsură ce blocul a anunțat obiective ambițioase verzi, industriale și apărare.
Noile reguli stabilesc ținte minime de deficit și de reducere a datoriilor, dar acestea sunt mai puțin ambițioase decât cifrele anterioare.
”Într-un moment de provocare economică și geopolitică semnificativă, noile reguli ne vor permite să abordăm noile realități de astăzi și să oferim statelor membre ale UE claritate și predictibilitate cu privire la politicile lor fiscale pentru anii următori”, a declarat vicepreședintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis.
Aceste reguli vor îmbunătăți sustenabilitatea finanțelor publice și vor promova creșterea durabilă prin stimularea investițiilor și a reformelor, a spus el.
Comentând acordul, europarlamentarul Margarida Marques a declarat: ”Cu o abordare de la caz la caz și pe termen mediu, împreună cu o asumare sporită, statele membre vor fi mai bine echipate pentru a preveni politicile de austeritate”.
Regulile revizuite permit țărilor cu împrumuturi excesive să își reducă datoria în medie cu 1% pe an dacă aceasta este de peste 90% din produsul intern brut (PIB) și cu 0,5% pe an, în medie, dacă datoria este cuprinsă între 60% și 90% din PIB.
Țările cu un deficit de peste 3% din PIB trebuie să reducă la jumătate acest procent, la 1,5% în perioadele de creștere, creând un tampon de siguranță pentru vremurile grele care urmează.
Cheltuielile pentru apărare vor fi luate în considerare atunci când Comisia evaluează deficitul ridicat al unei țări, un considerent declanșat de invadarea Ucrainei de către Rusia.
România s-a numărat printre statele membre care au solicitat de mai demult un tratament special pentru cheltuielile de apărare în cadrul normelor UE privind datoriile guvernamentale, cu scopul de a acomoda investițiile militare necesare după invazia rusă în Ucraina.
Noile reguli dau timp țărilor șapte ani, față de patru anterior, pentru a reduce datoria și deficitul, începând cu 2025. Dar un stat membru cu datorii în exces nu ar fi obligat să o reducă la sub 60% până la sfârșitul perioadei de șapte ani, atâta timp cât se află pe o traiectorie descendentă.
Țările UE și Parlamentul European vor trebui să aprobe în mod oficial acordul preliminar la care au ajuns sâmbătă negociatorii, înainte ca acesta să intre în vigoare anul viitor.
Acordul a fost convenit sâmbătă de negociatori din Consiliul de Miniștri al UE și Parlamentul European. Ei trebuie să aprobe în mod oficial acordul preliminar înainte ca acesta să intre în vigoare anul viitor.
