Andrei Roman, CEO al casei de sondaje AtlasIntel, care a prognozat că Elena Lasconi (USR) va ocupa locul 2 în primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024, încercă să explice cum a reușit candidatul independent Călin Georgescu să lovească "de nicăieri", fiind și subreprezentat în toate sondajele, indiferent de metodologie.
„Faptul că platforma utilizată cu precădere de Georgescu, TikTok, nu este printre cele pe care AtlasIntel le folosește în mod normal pentru culegerea de date a contribuit probabil în acest sens”, spune Roman, potrivit Hotnews.ro.
- Prima oară când Călin Georgescu apărea cu o creștere importantă în sondaje a fost în 14 noiembrie, când era creditat de AtlasIntel cu cel mai mare scor de până atunci, 7.4%.
- Ultimul sondaj al AtlasIntel, din 22 noiembrie, o arăta pe Elena Lasconi în turul 2, cu o intenție de vot de 17,8%, iar cei patru candidați independenți (Mircea Geoană, Călin Georgescu, Cristian Diaconescu și Ana Birchall) depășeau cumulat 20% din opțiuni. Călin Georgescu avea 8,1% intenție de vot, fiind pe locul al cincilea.
- Dintre casele de sondare, Verifield, care lucrează cu USR, o dădea în vinerea de dinaintea scrutinului pe Elena Lasconi la egalitate cu George Simion pe locul 2, cu 19%. Surpriza sondajului era independentul Călin Georgescu, care se afla pe locul 4, cu 10,6%.
Potrivit datelor parțiale ale primul tur al alegerilor prezidențiale 2024, Călin Georgescu a strâns peste 2.100.000 de voturi, reprezentând aproape 23% din totalul voturilor valabil exprimate, fiind creditat cu prima șansă să își proclame victoria în prima rundă pentru cursa pentru Cotroceni.
„Procentul surprinzător obținut de Călin Georgescu este însoțit de o ordine și de diferențe în cazul celorlalți candidați care sunt apropiate de estimările ultimelor sondaje AtlasIntel. Acest fapt e ilustrat de ajungerea în turul 2 a Elenei Lasconi, fapt preconizat doar de sondajele Atlas, cât și de clasamentul final, cu scoruri sub 10% pentru Nicolae Ciucă, Mircea Geoană și Cristian Diaconescu. Așadar, există posibilitatea unei explicații logice a modului în care Călin Georgescu a câștigat primul tur considerând estimările anterioare care au fost publicate”, a explicat Andrei Roman.
Patru ipoteze
CEO AtlasIntel are „patru ipoteze principale și complementare” prin care se poate explica „uraganul” care a răsturnat toate calculele făcute până în ziua scrutinului.
„Mobilizarea unei baze «ascunse» de votanți. Mă refer la votanți care probabil nu ar fi mers la vot dacă nu erau mobilizați de Călin Georgescu, pentru că de obicei nu sunt interesați și nu participă la procesul electoral”, este prima explicație a lui Roman.
A doua ipoteză este incapacitatea PSD și PNL de a mobiliza electoratul fidel:
„O analiză spațială a rezultatelor indică rezultate extrem de diferite între comune vecine în spațiul rural. În multe dintre acestea, candidații PSD și PNL au performat foarte bine, însă în și mai multe Călin Georgescu a reușit ori să se impună ori să aibă o performanța mai stabilă decât cea obținută de Ciolacu și Ciucă. Mobilizarea reușită de PSD și PNL la alegerile locale s-a repetat, dar nu la scara pe care am fi așteptat-o în mod normal”.
„Un val spontan de ultimă oră”
El a luat în calcul și metoda prin care Călin Georgescu și-a făcut campania electorală pentru alegerile prezidențiale 2024, metodă prin care a stârnit „un val spontan de ultimă oră”, în timp ce candidații partidelor clasice erau ocupați să se atace reciproc:
„Tehnica de campanie utilizată de de Călin Georgescu, prin post-uri și video-uri virale pe rețele de socializare, a profitat de lipsa alternativelor: Ciolacu a suferit de pe urma scandalului Nordis, în timp ce Geoană și Lasconi erau atacați constant în media tradițională, iar Ciucă nu a reușit să se diferențieze de ceilalți candidați în timpul campaniei. Un nivel scăzut de entuziasm pentru toți ceilalți candidați vs. apariția fulminantă a unei soluții salvatoare tocmai în faza finală a campaniei poate explica o aderență tardivă și un vot cristalizat pentru Georgescu doar în ziua scrutinului”.
Cea de-a treia ipoteză enunțată anterior poate fi o explicație pentru faptul că în sondajele date publicității până în ultima zi de campanie electorală Călin Georgescu era dat în plutonul celor care nu erau cotați cu vreo șansă reală, cu toate că în ultimele sondaje se observaseră o creștere pentru candidatul independent.
„Rata de participare a respondenților în studiile de sondare a opiniei publice. Având în vedere o posibilă cristalizare tardivă a preferinței pentru Georgescu, rata de participare în sondajele de opinie între votanții săi poate să fi fost mai redusă decât în cazul votanților cu opțiuni ferme definite cu mai mult timp înainte”, spune Andrei Roman.
Există în continuare necunoscute
Cu toate acestea, în opinia directorului AtlasIntel mai sunt necunoscute în ceea ce privește scorul mare obținut de Călin Georgescu.
„Chiar și cu aceste ipoteze complementare, există în continuare aspecte care rămân greu de explicat. De exemplu: erorile sondajelor exit-poll. La momentul unui exit poll niciuna din cela patru ipoteze prezentate mai sus nu ar mai trebui să fie valabile în mod normal. În cazul exit-pollurilor au existat probabil greșeli de eșantionare”, crede Roman.
Ultimul sondaj al AtlasIntel arăta că Mircea Geoană continua să piardă teren, în timp ce Călin Georgescu câștiga capital, ajungând pe locul 5 cu 8,1% intenție de vot.
„Un al doilea aspect este legat de magnitudinea diferenței între rezultatele din sondaje și scorul obținut de Georgescu. În afară de ipotezele prezentate a existat probabil și o subreprezentare structurală a votului lui Georgescu în sondajele Atlas, chiar dacă acestea erau cele în care el apărea cu scorurile cel mai ridicate. Având în vedere că sondajele Atlas se bazează pe metodologia de recrutare digitală aleatorie, și bazându-ne pe experiențele anterioare din România și din alte țări, una din ipotezele pe care le-am avut în vedere la aceste alegeri era o posibilă suprareprezentare a lui Georgescu din prisma nivelului ridicat de prezență digitală a susținătorilor săi”, subliniază Roman.
Georgescu, subreprezentat în toate sondajele, indiferent de metodologie
El crede că eroarea din sondajele AtlasIntel se poate explica și prin faptul că institul nu culege date de pe TikTok, deși folosește metodologia de recrutare digitală aleatorie.
„Înțelegem post factum că Georgescu nu era de fapt suprareprezentat în sodajele Atlas, ci de fapt subreprezentat în toate sondajele, indiferent de metodologie. Faptul că platforma utilizată cu precădere de Georgescu, TikTok, nu este printre cele pe care AtlasIntel le folosește în mod normal pentru culegerea de date a contribuit probabil în acest sens”, a declarat Andrei Roman.
CEO AtlasIntel consideră că rezultatele din primul tur al alegerilor trebuie studiate temeinic și anunță că va pune la dispoziția publicului baza de date pentru sondajul final de dinaintea scrutinului prezidențial.
„Pentru deplină transparență și considerând că eșecul sondajelor de opinie la aceste alegeri constituie un studiu de caz important pentru cercetarea academică, AtlasIntel va permite accesul public la baza de date a sondajului nostru final, prin acordul pe care îl avem cu @RoperCenter. Din toate alegerile pe care compania noastră de sondare le-a studiat până acum, consider că cele ce au avut loc ieri în România sunt, de departe, cele mai surprinzătoare. Dar explicații există și vom căuta să le formulăm cu mai multe detalii și rigoare în perioada următoare. În numele AtlasIntel, îmi cer scuze pentru eroarea estimărilor noastre la primul tur al alegerilor prezidențiale din România”, a mai spus Andrei Roman.
