Cancelarul german Olaf Scholz și-a avertizat concetățenii că vor urma dificultăți financiare din cauza crizei bugetare provocate de Curtea Constituțională, transmite AFP.
Instanța respectivă, cea mai înaltă din Germania, a produs un șoc în 15 noiembrie, anulând transferul către finanțarea investițiilor ecologice strategice și sprijinirea industriei a 60 de miliarde de euro din credite neutilizate. Guvernul de la Berlin încerca printr-un program în acest sens să valorifice un fond special legat de pandemia de coronavirus, respectând totodată o reglementare națională care plafonează strict deficitul public, arată Agerpres.
Decizia Curții a fost o lovitură grea pentru executivul condus de Scholz - "o catastrofă", apreciază AFP, observând că economia Germaniei s-au declanșat primele simptome de panică.
Încă din mandatul predecesoarei lui Scholz, Angela Merkel, Germania a decis să urmeze modelul rigorii bugetare britanice, limitând îndatorarea mai drastic decât reglementările Uniunii Europene, care prevăd o limită anuală de 3% din produsul intern brut. Așa-numita "frână a datoriei", înscrisă din 2009 în Constituția germană, limitează creșterea deficitului public la 0,35% pe an, cu excepția situațiilor excepționale. Acestea au fost declarate timp de trei ani, începând din 2020, ca urmare a pandemiei, apoi a războiului de agresiune declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.
În 2023, Berlinul a folosit credite dintr-un fond special destinat inițial compensării efectelor crizei sanitare doar în 2021, când plafonul de îndatorare era suspendat. Acesta a fost principalul motiv din care Curtea Constituțională s-a opus guvernului.
Ca reacție, Scholz a anunțat deja marți în parlament că la sfârșitul anului va înceta protecția împotriva inflației prin reducerea facturilor la gaze și energie electrică pentru familii și firme, prevăzută anterior să continue în prima parte a anului viitor. Cancelarul a recunoscut că decizia Curții Constituționale creează pentru Germania "o nouă realitate", care "va afecta capacitatea țării noastre de a atinge obiective importante" de investiții în infrastructură.
Guvernul urmează să solicite o nouă excepție de la limitarea îndatorării în 2023, revenind astfel asupra unei promisiuni. Deficitul pe anul curent va crește cu 45 de miliarde de euro.
Criza bugetară se transformă și în criză politică, observă AFP. Coaliția tripartită între social-democrați, ecologiști și liberali, condusă de Scholz, se confruntă cu o opinie publică negativă: cel mai recent sondaj al televiziunii ZDF arată că 60% din germani sunt nemulțumiți de activitatea guvernului. Cele trei formațiuni guvernamentale mai întrunesc în prezent doar 35% din intențiile de vot, foarte departe de o majoritate, în timp ce extrema dreaptă și conservatorii din opoziție avansează în preferințele electoratului.
Markus Soeder, liderul conservatorilor din Bavaria, a cerut luni alegeri anticipate, la fel ca și extremiștii de stânga și de dreapta.
Cancelarul este obligat să aplice "frâna datoriei", pe care adversarii săi o numesc "frâna investițiilor", însă coaliția guvernamentală este divizată: social-democrații lui Scholz și ecologiștii cer flexibilitate, în timp ce liberalii din FDP, în frunte cu ministrul de finanțe Christian Lindner, sunt adepții rigorii bugetare. În aceste condiții, pare imposibil de obținut majoritatea parlamentară de două treimi necesară pentru o reformă.
Între timp, investițiile din Germania întârzie, iar creșterea economică este blocată. Moritz Kraemer, economist-șef al băncii LBBW, consideră că "frâna datoriei" va frâna de fapt dezvoltarea, iar finanțarea marilor cheltuieli așteptate pentru infrastructură, apărare și protecția socială este posibilă doar în două feluri: prin împrumuturi suplimentare sau prin creșterea taxelor și impozitelor.
