Ministerul Apărării Naționale a elaborat un nou proiect de HG de aprobare a procedurii de achiziție de corvete multifuncționale pentru forțele navale românești, care, spre deosebire de cea similară adoptată de fostul Guvern Cioloș în decembrie anul trecut și abrogată între timp ca urmare a nepronunțării Parlamentului asupra ei, nu mai face referire directă la grupul olandez Damen, deținătorul șantierului omonim de la Galați, ca unic invitat la negocieri, ci prevede posibilitatea teoretică ca statul român să aleagă din ofertele a doi operatori economici.
"În etapa de dialog vor fi calificați maximum doi operatori economici care îndeplinesc criteriile (...) și selectați în baza unui clasament realizat conform criteriilor capacitatea economică și financiară a operatorului economic (pondere 40%) și capacitatea tehnică sau profesională a operatorului economic (ponderea 60%)", se arată în documentul citat.
În competiție vor putea intra doar companii din state membre NATO, care au în portofoliu nave similare construite și livrate până la data inițierii procedurii de achiziție.
În schimb, este menținută exigența ca navele să fie construite și dotate pe un șantier de profil din România, precum și cea privind "consolidarea/dezvoltarea unui centru de mentenanță pe teritoriul național, dispus la Marea Neagră sau/și pe Dunărea maritimă, pentru executarea lucrărilor de mentenanță a navelor forțelor navale române".
În HG-ul similar adoptat de Guvernul Cioloș în decembrie anul trecut, într-un moment când Executivul tehnocrat mai avea doar atribuții interimare, în vederea organizării alegerilor parlamentare, se preciza că, în România, singurul șantier naval care deține infrastructura și expertiza necesare construcției și dotării unei corvete este Șantierul Naval Damen Galați SA, în cooperare cu Damen Schelde Naval Shipbuilding BV, șantiere din cadrul Damen Shipyards Group - Olanda.
"Acest șantier a dezvoltat în România o capabilitate industrială extrem de consistentă în domeniul construcției de nave militare și deține personalul înalt calificat și specializat pentru desfășurarea activităților specifice. În România nu există un alt șantier naval care să posede capabilitatea industrială necesară care să facă față cerințelor impuse de realizarea unei corvete", se menționa în nota de fundamentare a actului normativ, abrogat în martie anul acesta, în care se mai stipula că, pentru satisfacerea interesului esențial de securitate ca România să dispună de prima corvetă nou construită în interval de 3 ani și de un număr de 4 astfel de nave în 7 ani, singura soluție este încheierea unui acord-cadru multianual cu cei de la Damen.
Astfel, fosta HG prevedea că, la procedura de atribuire, formată din trei etape (calificare, negociere și evaluare) "va fi invitat să participe Damen Shipyards Group prin Damen Schelde Naval Shipbuilding BV - Olanda". Pe de altă parte, legislația în vigoare privind achizițiile publice în domeniul apărării și securității prevede că se pot face cumpărări directe doar în cazul achizițiilor în valoare de cel mult 75.000 de euro.
În nota de fundamentare a noului proiect de HG, elaborat acum de Guvernul Tudose, este menținută estimarea inițială privind costul total al achiziției, de circa 1,6 miliarde euro, sumă care ar urma să fie achitată eșalonat în 7 ani, în perioada 2018-2024.
"Creditele de angajament aferente primului contract subsecvent al acordului-cadru/contractului multianual de furnizare a patru corvete și contractelor/acordurilor de tip guvern la guvern pentru echipamente, muniții și servicii necesare dotării corvetelor se vor asigura, în condițiile legii, prin bugetul anual pentru anul 2018 al Ministerului Apărării Naționale", se precizează în document.
Proiectul de HG mai prevede că acordul multianual privind achiziția de corvete multirol va include și modernizarea celor două fregate T22R din dotarea forțelor navale românești, Regina Maria și Regele Ferdinand, achiziționate la mâna a doua de la BAE Systems în guvernarea Năstase cu suma de 116 milioane lire sterline.
Astfel, noua procedură de achiziție prevede că, pentru a se califica, o firmă candidată trebuie să-și asume "angajamentul privind realizarea într-un șantier naval din România a construcției și dotării corvetelor în termen de 3 ani pentru prima navă și livrarea grupării de 4 nave în termen de maximum 7 ani", "angajamentul privind consolidarea/dezvoltarea unui centru de mentenanță pe teritoriul național, dispus la Marea Neagră sau/și pe Dunărea maritimă, pentru executarea lucrărilor de mentenanță a navelor forțelor navale române", precum și "angajamentul privind efectuarea operațiunilor compensatorii aferente contractelor subsecvente acordului-cadru/contractului multianual în cauză, prioritar, în următoarele domenii: transfer de tehnologie pentru construcția, dotarea și mentenanța corvetelor, modernizarea fregatelor T22R din compunerea forțelor navale române, dezvoltarea unui centru de instruire la nivelul forțelor navale române și privind întreprinderea tuturor eforturilor pentru semnarea acordului de compensare până la momentul semnării contractelor subsecvente acordului-cadru/contractului multianual".
HG-ul similar al Guvernului Cioloș impunea, fără să precizeze, asumarea unui angajament privind "activitatea de modernizare a unor nave din dotarea forțelor navale române, realizarea facilităților de instruire, constituirea centrului de mentenanță și a facilităților de depozitare a munițiilor în România".
În martie anul trecut, compania Romtehnica a lansat o licitație pentru achiziția de servicii de modernizare a fregatelor, contract estimat la 1 miliard de lei cu tot cu TVA, la care au fost selectați pentru etapa a doua a procedurii patru ofertanți. Între timp, însă, după cum a relatat Profit.ro în exclusivitate în iunie, ofertele au expirat, din cauza faptului că guvernele statelor din care provin companiile respective nu au transmis în timp util confirmări cu privire la disponibilitatea echipamentelor și sistemelor de luptă prevăzute pentru echiparea fregatelor, iar MApN își punea problema modernizării navelor prin operațiuni de tip offset.
Inițierea procedurii de atribuire privind achiziția de corvete multirol a fost aprobată de Comisiile de apărare din Senat și Camera Deputaților într-o ședință comună din 11 aprilie 2017, se precizează în nota de fundamentare. Aprobarea este necesară, potrivit legislației în vigoare, pentru achiziții militare de cel puțin 100 milioane euro fără TVA.
Guvernul Cioloș a solicitat la rândul său Parlamentului aprobarea inițierii procedurii de achiziție de corvete multirol, însă comisiile parlamentare de Apărare nu s-au pronunțat asupra solicitării, astfel încât HG-ul său privind procedura de achiziție, în care se stipula că negocierile vor fi purtate doar cu olandezii de la Damen, a fost abrogat de Guvernul Grindeanu în martie anul acesta.
Anterior, în februarie, președintele PSD, Liviu Dragnea, a afirmat că Guvernul Grindeanu ar trebui să anuleze HG-ul lui Cioloș, întrucât achiziția nu a fost aprobată de către Parlament.
"Este cu siguranță nevoie de o mai bună clarificare a procedurii. Guvernul a promis că va face acest lucru. Ministrul Apărării ne-a spus că a trimis în Parlament propunerile pentru marile proiecte de achiziții, care au nevoie, dacă depășesc o anumită sumă, de acordul Parlamentului. Sper ca aceste chestiuni să fie discutate cu celeritate în Parlament", spunea și președintele Iohannis pe 22 martie, după abrogarea HG-ului.
Pe de altă parte, în iunie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a solicitat Biroului Permanent al Senatului corespondența cu Ministerul Apărării Naționale privind achiziția corvetelor multifuncționale din mandatul Guvernului Cioloș, precizându-se în adresa către BP că este vorba de soluționarea unui dosar penal.
”În vederea soluționării dosarului penal cu numărul de mai sus (133/P/2017), vă rugăm să ne transmiteți corespondența transmisă de Ministerul Apărării Naționale, sub semnătura ministrului Apărării, Mihnea Ioan Motoc, prin intermediul Secretariatului General al MApN, privind obținerea aprobării prealabile a achizițiilor, în cadrul programului strategic de înzestrare «Corvetă multifuncțională»”, se arăta în adresa Parchetului, semnată de procurorul de caz Adina Petrescu și de procurorul-șef al Secției de urmărire penală și criminalistică, Romulus Dan Varga.
”Am primit această solicitare pentru a pune la dispoziția Parchetului de pe lângă Înalta Curte a scrisorii trimise de ministrul Apărării în anul precedent, scrisoare sub semnătura ministrului Apărării la acea dată, domnul Motoc, către Parlament, referitoare la programul de achiziție de corvete multifuncționale și având în vedere că această scrisoare a fost adresată și Camerei Deputaților și Camera Deputaților a hotărât înaintarea ei către Biroul Permanent Reunit al celor două Camere, am discutat cu colegii mei și le-am spus că din punctul meu de vedere nu ar fi necesară o dezbatere în Biroul Permanent Reunit. Putem da, fiecare dintre cele două Camere, curs acestei solicitări și mă voi consulta cu domnul Dragnea, să vedem cum procedăm, dacă rămâne pe ordinea de zi a viitoarei ședințe de Birou Permanent sau dăm curs fiecare Cameră în parte”, a declarat Călin Popescu Tăriceanu la finalul ședinței de Birou Permanent al Senatului.
Ministrul Apărării, Adrian Țuțuianu, a declarat marți, la finalul manifestărilor organizate de Ziua Marinei la Constanța, că proiectul de lege privind achiziția corvetelor este pregătit la MApN, intrând deja în circuitul de avizare la ministerele de resort, și urmează să fie prezentat Parlamentului în această toamnă. El a susținut că interesul este ca mare parte din ceea ce înseamnă o corvetă să fie produs în România.
“Am avut mai multe discuții cu președintele, l-am informat despre ce pregătim la Ministerul Apărării Naționale. Vreau să vă precizez astăzi că proiectul de lege privind achiziția corvetelor este pregătit la Ministerul Apărării Naționale, el a intrat deja pe circuitul de avizare la ministerele de resort, urmează să-l prezentăm Parlamentului în această toamnă. Strâns legat de acest program, este programul de modernizare a fregatelor și a altor dotări care fac parte din tot ce înseamnă dotarea cu armament modern a flotilelor noastre”, a afirmat Adrian Țuțuianu.
Întrebat dacă poate spune ceva despre ofertele respective, ministrul a răspuns: "Nu vorbim de oferte, vorbim de un proiect de lege. Știți foarte bine că precedentul demers a fost invalidat tocmai pe ideea că achiziția era peste 100 de milioane și trebuia să existe aprobarea parlamentului. Nu am intrat încă la discuții, am redactat proiectul de lege, l-am băgat pe circuitul de avizare, o să vedem ce oferte avem”.
Ministrul Apărării a precizat că interesul este ca bună parte din ceea ce înseamnă o corvetă să fie produs în țara noastră. “Interesul este același, ca bună parte din ceea ce înseamnă o corvetă să se producă în România. Vrem să fie produse în România, bună parte, probabil că nu putem tot. Suntem într-o întârziere foarte mare, dar am spus mereu și o spun și astăzi, dezvoltarea economică este cea mai bună garanție de securitate”, a menționat ministrul Apărării.
