O persoană din București, care la căpătul unei călătorii cu UBER a suferit o lovitură la cap, a cerut instanței obligarea subsidiarei din România a companiei americane de ridesharing la plata de daune materiale și morale de 25.000 euro pentru "prejudiciul estetic și emoțional" care ar fi fost provocat de acest incident. Instanța a respins însă cererea cu argumentul că UBER este o aplicație, nu un transportator, și a obligat-o pe reclamantă să plătească subsidiarei locale, UBER Systems Romania, suma de 13.437,50 lei, reprezentând cheltuieli de judecată, plus 3.500 lei către avocatul șoferului mașinii, chemat în garanție.
În cererea înaintată judecătoriei, reclamanta a arătat că, în timp ce se afla în compania unor prieteni, a apelat la serviciul furnizat de UBER Systems Romania, prin intermediul aplicației UBER. În urma comenzii, aceștia au fost preluați de către un autoturism marca Renault Laguna.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
"În momentul în care au ajuns la destinație, la părăsirea autoturismului, reclamanta s-a lovit puternic de un obiect ascuțit, prins în cadrul portierei. Acest obiect, similar unui cui, în mod normal, nu trebuia să fie poziționat acolo. Astfel, era imposibil pentru un client să anticipeze prezența acestuia, mai ales în condiții de vizibilitate redusă, pe timp de noapte. Această lovitură i-a provocat reclamantei o rană adâncă la nivelul capului. Întrucât se declanșase o hemoragie puternică însoțită de dureri acute, s-a deplasat de urgență (cu un alt autoturism UBER) la Spitalul Clinic de Urgență București", se arată în cerere.
Reclamanta a fost supusă unei serii de investigații medicale (radiografii - întrucât a fost suspectată o fractură de craniu - analize de sânge, EKG etc.). După mai bine de o oră petrecută pe patul spitalului, medicii au ajuns la concluzia că aceasta a suferit un traumatism cranio cerebral minor nivel 0, ulterior fiind trimisă la Secția de Chirurgie Plastică pentru a-i fi cusută rana de 3,5 cm și efectuate îngrijirile medicale necesare.
Din cauza acestui incident, reclamanta a susținut că ar fi fost prejudiciată atât din punct de vedere estetic, cât și din punct de vedere emoțional.
"În ceea ce privește aspectul estetic, a fost deosebit de afectată, deoarece a trebuit să-și acopere capul, astfel încât să nu fie vizibilă rana. Cu toate acestea, era evident că masca urmările unui traumatism fizic. Mai mult decât atât, în condițiile în care incidentul s-a produs în timpul săptămânii de lucru, a fost nevoită să rămână la domiciliu 24 de ore, la indicațiile medicului de la Spitalul Clinic de Urgență București, pentru a minimiza potențialul de apariție a unor efecte secundare în urma traumatismului cranio - cerbral suferit. În zilele următoare a fost nevoită să își desfășoare activitatea de lucru și să aibă întâlniri de afaceri cu un bandaj în jurul capului", se mai spune în cerere.
Reclamanta a mai arătat că medicii curanți i-au specificat că timpul necesar pentru vindecarea rănii și scoaterea firelor este de 7 - 10 zile, ceea ce presupunea să se prezinte, din nou, la spital.
"Acest fapt a fost imposibil de realizat din moment ce a trebuit să plece în Statele Unite ale Americii, călătorie programată cu câteva luni înainte. În aceste condiții, la sfatul medicilor curanți, a fost nevoită să fie supusă intervenției de scoatere a firelor în perioada în care s-a aflat în străinătate, intervenție care a fost efectuată, bineînțeles, contra cost", se mai spune în cerere.
Astfel, pe lângă costurile generate de această intervenție, reclamanta a arătat că incidentul ar fi provocat și implicații emoționale, respectiv neplăcerea creată de a urma un tratament medicamentos timp de 7 zile și anxietatea generată de călătoria cu avionul, în timp ce avea un traumatism cranio-cerbral și o operație la nivelul scalpului, supusă riscului de a se agrava din cauza presiunii la altitudini foarte mari.
"De asemenea, anxietatea generată de faptul că a fost nevoită să apeleze la medici străini, fără a putea avea o garanție asupra profesionalismului acestora și a serviciilor medicale furnizate și anxietatea generată de faptul că a fost nevoită să participe la o conferință în care trebuia să aibă o anumită ținută și prestanță, fiind necesar să-și adapteze ținuta pentru a masca un fapt neobișnuit pentru aceasta, care a fost de natură de a-i provoca nesiguranță în mediul social", se mai arată în cerere.
Reclamanta a semnalat incidentul către UBER Systems Romania, iar compania a suspendat contul șoferului autoturismului Renault Laguna.
Persoana a solicitat însă plata sumei de 25.000 euro, reprezentând acoperirea prejudiciului material și moral rezultat în urma incidentului.
În replică, UBER Systems Romania a susținut în fața instanței, prin întâmpinarea transmisă, că este o societate care pune la dispoziția utilizatorilor o aplicație mobilă ce facilitează legătura dintre pasagerii (călătorii) care doresc să ajungă la o destinație anume și șoferii (operatorii de transport) cu capacitate liberă de a oferi astfel de servicii de transport.
UBER, prin aplicația mobilă pe care o deține, conectează în timp real șoferii ce au mașini personale, cu pasagerii ce își doresc să fie transportați.
"Este un serviciu de marketing și suport pentru șoferi și pasageri. Practic, pasagerii descarcă aplicația UBER pe telefonul lor, își creează un cont, iar aplicația le permite acestora să se conecteze prin GPS-ul telefonului mobil cu cea mai apropiată mașină cu șofer înregistrată în baza de date a UBER. Pasagerul folosește aplicația UBER pentru a facilita un contact direct cu șoferul. UBER nu este furnizor de servicii de transport, nu acționează ca transportator și nu acționează în calitate de agent de transport pentru pasageri. Societatea nu este proprietarul niciunei mașini și nu angajează niciun șofer pentru a oferi servicii de transport în numele societății. Între șofer și UBER nu există un raport de prepușenie pentru asigurarea serviciilor de transport. UBER nu exercită direcția, supravegherea și controlul asupra șoferilor în momentul când aceștia asigură transportul pasagerilor. Șoferii înscriși în aplicație acționează independent, pot munci când vor și cât vor, neexistând încheiat un contract individual de muncă în acest sens", se spune în întâmpinarea transmisă de companie.
UBER Systems Romania susține că șoferul a fost invitat pentru o re-inspecție a vehiculului în cauză, iar în urma verificării nu au fost găsite probleme.
Compania a arătat în întâminare că nu există dovezi referitoare la faptul că reclamanta a suferit accidentarea la momentul în care a părăsit autoturismul Renault Laguna. Pe cale de consecință, nu poate fi probată în vreun fel responsabilitatea UBER.
"Nu există dovezi ale cuantumului prejudiciului, acte medicale, facturi și/sau chitanțe din care să rezulte valoarea îngrijirilor medicale. Reclamanta a chemat în judecată UBER Systems Romania, considerând că șoferul este prepusul acesteia. Șoferul nu este prepusul societății, astfel că nu există identitate între părți și subiectele raportului juridic litigios. Raportul direct a existat doar între șofer și călători", se mai spune în întâmpinarea transmisă de companie.
De partea cealaltă, reclamanta a completat cererea inițială și a solicitat chemarea în judecată și obligarea și a UBER BV (Olanda) la plata sumei de 116.625 lei echivalent al 25.000 euro, din care 663,20 lei reprezintă daune materiale și 115.961,86 lei reprezintă daune morale.
Reclamanta a susținut că UBER Systems Romania și UVER BV au obligația de a asigura transportul prin intermediul unui vehicul sigur, a cărui structură materială nu este periculoasă.
În replică, UBER BV a susținut că este o societate care pune la dispoziția utilizatorilor o aplicație mobilă ce facilitează legătura dintre pasagerii (călătorii) care își doresc să ajungă la o destinație anume și șoferii (operatorii de transport) cu capacitate liberă de a oferi servicii de transport.
La rândul lui, șoferul autoturismului Renault Laguna, chemat în garanție, a solicitat admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a acestuia, iar în subsidiar respingerea cererilor de chemare în garanție, ca neîntemeiate.
"În motivarea întâmpinării s-a arătat că, astfel cum prevede Legea 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto (RCA) pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie, la articolul 11 și următoarele, asigurătorul răspunde pentru pagubele provocate prin fapta celui vinovat de producerea accidentului, obligându-se să despăgubească persoanele prejudiciate. Este indiferent dacă între persoana celui vinovat de producerea accidentului și cea a asiguratului există identitate, vinovat de producerea accidentului putând fi și o altă persoană, terță față de contractul de asigurare. Aceasta, deoarece răspunderea asigurătorului este angajată de un contract intuit rei, iar nu intuit personae, condiția esențială fiind aceea ca autovehiculul să fie asigurat", se arată în întâmpinarea redactată de avocatul șoferului.
În acest sens se arată că, în situația în care s-ar stabili incidența răspunderii civile delictuale față de reclamantă, societatea asigurătoare este cea care trebuie să o despăgubească pe reclamantă, în baza poliței de asigurare încheiată de către pârâtă sau a poliței de răspundere civilă încheiată de chematul în garanție.
În urma analizei dosarului, instanța a respins cererea reclamantei pe motiv că "nu s-a făcut dovada unei fapte ilicite, a unei conduite imputabile pârâtelor, motiv pentru care urmează a respinge solicitarea reclamantei de a dispune obligarea pârâților, în solidar, la plata sumelor solicitate prin cererea de chemare în judecată, în temeiul răspunderii civile delictuale".
"În ceea ce privește solicitarea reclamantei de a se dispune obligarea pârâtelor la plata de daune materiale și morale, în temeiul răspunderii civile contractuale, se va reține că între pârâte și reclamantă nu a existat, raportat la această situație dedusă judecății, nicio relație contractuală - datorită faptului că, în mod necontestat, comanda și platforma digitală UBER a fost întreprinsă de prietenul reclamantei", se spune în motivarea unei sentințe a Judecătoriei Sector 1 din februarie 2020.
Instanța a apreciat că pârâtele UBER Systems Romania și UBER BV sunt terțe persoane față de contractul de transport alternativ încheiat între șoferul autoturismului Renault Laguna și prietenul reclamantei, astfel încât urmează a respinge solicitarea reclamantei de a se dispune obligarea pârâtelor la plata prejudiciului produs, în temeiul răspunderii contractuale, ca neîntemeiată.
În opinia instanței, ca urmare a cererei completatoare, paza juridică o are proprietarul mașinii, conducătorul auto care utilizează aplicația UBER. Această pază juridică nu a fost transmisă pârâtelor, în temeiul unui raport juridic preexistent.
"Pârâtele nu sunt proprietarele niciunei mașini și nu angajează niciun șofer pentru a oferi servicii de transport în numele societății, UBER nu exercită direcția, supravegherea și controlul asupra șoferilor în momentul când aceștia asigură transportul pasagerilor. Șoferii înscriși în aplicație acționează în mod independent, pot munci când vor și cât vor neexistând încheiat un contract individual de muncă. Șoferul care dorește să colaboreze cu UBER, nu semnează scriptic niciun document, ci doar își exprimă online prin intermediul aplicației, referitor la termenii, condițiile, rigorile și exigențele impuse de UBER pentru a putea dovedi colaborator. Față de aceste considerente, apreciind că nu sunt întrunite condițiile legale pentru a se putea angaja răspunderea pârâtelor, urmează a respinge cererea de chemare în judecată", se mai arată în motivare.
Reclamanta are posibilitate de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel nu a depusă până în prezent.
În 2019, UBER Systems România SRL a înregistrat o cifră de afaceri de 12,8 milioane de lei, de la 7,44 milioane de lei în anul precedent, precum și un profit net de aproape 800.000 lei, de la 707.158 lei în 2018 și 435.554 lei în 2017.
Societatea a fost înmatriculată în iulie 2014.
Asociații societății sunt UBER International Holding BV și UBER International BV, entități juridice înregistrate în Olanda.
UBER a fost înființată în anul 2009 în Statele Unite ale Americii, cu scopul a rezolva o problema simplă - cum poți comanda o cursă la atingerea unui buton.
Din februarie 2015, UBER este prezent și în România, în București și, din 2016 și la Cluj-Napoca, Brașov, Timișoara și Iași.
