Presa internațională comentează pe larg implicațiile politice și culturale ale ultimei ediții a Eurovision. Este relatat că victoria Bulgariei a scos Uniunea Europeană pentru Radio și Televiziune (EBU) dintr-o încurcătură ce ar fi amplificat anul viitor scandalul de anul acesta.
În acest an, 5 țări (Spania, Olanda, Irlanda, Slovenia și Islanda) s-au retras în semn de protest față de acceptarea Israelului, considerat o țară agresoare, la fel ca Rusia (eliminată din 2022).
De asemenea, pe lângă boicotul celor cinci state, au existat inclusiv proteste ale populației civile, sâmbătă, când câteva mii de oameni s-au adunat în centrul Vienei pentru a protesta.
Autoritățile au raportat 14 arestări la manifestații, după ce, la semifinale, mai multe persoane au fost scoase din sală, din cauza “manifestărilor mult prea expresive” legate de Noam Bettan, reprezentantul Israelului, arată BiziDay.
Totuși, în finală, acesta a fost votat masiv de publicul european, obținând de la cetățeni al treilea cel mai mare punctaj, după Bulgaria și România.
The Guardian notează că EBU s-ar fi confruntat cu o criză majoră de imagine și de organizare dacă Israelul ar fi ieșit pe primul loc, iar votul pentru Bulgaria (care a câștigat și publicul și juriile de specialitate) a salvat situația.
Există puține controverse legate de câștigătoarea Eurovision, DARA, care a adus prima victorie din istorie pentru Bulgaria. Melodia “Bangaranga” combină muzica dance modernă și chiar un ritm K-pop cu elemente tradiționale bulgare inspirate din ritualul “Kukeri”, o practică folclorică în care participanții poartă măști și costume pentru a alunga spiritele rele.
Această fuziune între tradiție și pop contemporan a oferit Bulgariei o identitate clară într-o competiție în care autenticitatea culturală devine tot mai importantă. Faptul că DARA a câștigat atât votul juraților, cât și pe cel al publicului arată că piesa a reușit să depășească barierele culturale și să funcționeze atât artistic, cât și comercial, notează Politico.
Bulgaria s-a afirmat, în această ediție a concursului, ca având și cea mai mare clară departajare din istoria competiției (cu 173 de puncte peste cel de-al doilea loc).
Bulgaria a câștigat ediția din acest an a concursului muzical Eurovision.
Bulgaria nu era cotată cu șansa principală la victorie.
Finlanda, Australia și Grecia erau creditate cu mari șanse la podium.
Dara, pe numele său complet Darina Yotova, s-a specializat în muzică populară înainte de a se orienta către muzica pop. Foarte populară în țara sa, ea domină topurile din Bulgaria, în special cu cel mai recent album, "ADHDARA", inspirat de diagnosticul de ADHD primit la vârsta adultă.
Piesa pe care a prezentat-o se numește "Bangaranga", un titlu dance-pop al cărui nume evocă ritualuri străvechi.
Bulgaria a revenit la Eurovision după trei ani de absență.
Foto news.ro
România, reprezentată de Alexandra Căpitănescu, cu melodia „Choke Me”, a terminat pe podium, cu locul 3.
„Choke Me” e o melodie pop-rock.
România primit din partea publicului 232 de puncte din partea publicului, totalul fiind de 296 de puncte.
România a avut primele 12 puncte de la Luxemburg.
Juriul din România a acordat cele 12 puncte Australiei.
Moldova a primit din partea României 10 puncte, în timp ce Moldova a dat României doar 3 puncte.
Punctaje primite de România din partea juriilor internaționale:
Elveția - 1 punct
Ucraina - 3 puncte
Luxemburg - 12 puncte
Azerbaidjan - 3 puncte
San Marino - 7 puncte
Israel - 4 puncte
Portugalia - 1 punct
Suedia - 1 punct
Polonia - 5 puncte
Grecia - 2 puncte
Cehia - 8 puncte
Danemarca - 1 punct
Norvegia - 6 puncte
Italia - 5 puncte
Letonia - 2 puncte
Moldova - 3 puncte
Alexandra Căpitănescu este o tânără artistă din Galați, România, cunoscută pentru câștigarea celui de-al 11-lea sezon al emisiunii „Vocea României”, în 2023.
De-a lungul timpului, cele mai bune performanțe ale României la acest concurs au fost: de două ori locul al treilea. Luminița Anghel și Sistem, la Kiev, în 2005, apoi Paula Seling și Ovi la Oslo, în 2010.
România a mai prins o singură dată locul al patrulea, prin Mihai Trăistariu, la Atena, în 2006.
În ultimii ani însă, și atunci când a participat România la Eurovision, unii dintre concurenți nici măcar nu au mai reușit să ajungă în finală. Spre exemplu, la ultima participare, în anul 2023, concurentul Theodor Andrei nu a reușit să se califice în finala competiției muzicale, înregistrând cel mai slab rezultat din istoria particiării României la Eurovision: zero puncte.
În acest context și TVR a primit numeroase critici pentru că a cheltuit 400.000 de euro pentru această participare.
În 2024, România nu a participat la Eurovision, decizie argumentată prin constrângerile financiare și dorința de a fi reprezentată la un nivel performant.
Deși a beneficiat atunci de o prelungire a termenului limită pentru înscrierea la concurs, mulțumită unei colaborări de tradiție cu European Broadcasting Union (EBU), organizatorul concursului, TVR, a anunțat că se vede nevoită să amâne participarea la Eurovision Song Contest pentru o ediție viitoare.
Consiliul de Administrație al TVR a votat în final reîntoarcerea la competiția de muzică din care a lipsit în ultimii ani.
Postul public de televiziune nu a mai participat la concursul de muzică din anul 2024.
Cea de-a 70-a ediție a Eurovision, găzduită de orașul Viena, a fost umbrită în ultimele luni de o controversă legată de participarea Israelului, în contextul campaniei militare pe care această țară o desfășoară de doi ani în Fâșia Gaza.
Spania, Irlanda, Islanda, Țările de Jos și Slovenia au anunțat că vor boicota ediția de anul acesta a competiției muzicale în semn de protest.
"Am fi onorați să găzduim Eurovisionul în 2027! Am trimis deja scrisoarea oficială în acest sens, conform procedurilor se trimite din timp", anunță primarul Capitalei.
Țara gazdă a Concursului Muzical Eurovision este desemnată în mod tradițional prin faptul că televiziunea publică din statul câștigător al ediției precedente preia organizarea.
Cu toate acestea, decizia finală aparține Uniunii Europene de Radiodifuziune (EBU), iar procesul de stabilire a gazdei implică mai mulți pași:
Tradiția câștigătorului: Televiziunea publică (membră EBU) din țara care a câștigat concursul din anul precedent deține dreptul de a organiza ediția viitoare.
Garanții EBU: EBU și Grupul de Referință (Reference Group) analizează dacă postul de televiziune dispune de capacitățile financiare, logistice și de securitate necesare.
Situații excepționale: Dacă țara câștigătoare nu poate organiza evenimentul (spre exemplu, din motive de siguranță), EBU oferă de obicei oportunitatea țării clasate pe locul secund sau unui alt radiodifuzor puternic cu experiență să preia organizarea.
Selecția orașului gazdă: După acceptarea responsabilității de către televiziunea națională, se deschide o licitație națională pentru orașe.
Orașele candidate sunt evaluate în funcție de infrastructură:
Capacitatea arenei
Spațiu suficient pentru un centru de presă
Proximitatea față de un aeroport internațional și suficiente locuri de cazare.
Bugetul local disponibil pentru a susține evenimentul
Biletele pentru concursul Eurovision 2026, de la Viena, au fost vândute în timp record, în ianuarie.
Toate cele 90.000 de bilete au fost cumpărate în doar câteva minute.
Biletele pentru Marea Finală s-au epuizat în doar 14 minute, în timp ce biletele pentru celelalte spectacole au fost achiziționate în circa o oră.
