Academia suedeză a anunțat la ora 14 că scriitorul britanic de origine japoneză Kazuo Ishiguro este laureatul premiului Nobel pentru Literatură pe 2017 pentru romanele "de mare forță emoțională, în care a dezvăluit abisul din spatele simțului iluzoriu al conectării noastre cu lumea". Alături de colegii lor din toată lumea, editorii români au așteptat cu sufletul la gură acest anunț, pentru că, dacă o editură are norocul să fi luat deja drepturile de autor pentru cel care câștigă premiul, atunci are garantate, în următorii ani, vânzări care pot depăși 500.000 de euro doar de pe urma cărților laureatului, după cum a declarat pentru Profit.ro criticul și istoricul literar Lucian Pricop.
Anul trecut, Humanitas a fost marea câștigătoare dintre editurile românești, având drepturile de autor pentru Bob Dylan.
Cu șapte cărți de Kazuo Ishiguro publicate în limba română, printre care capodoperele "Să nu mă părăsești" și "Rămășițele zilei", ambele ecranizate, editura Polirom are toate motivele să se aștepte la o explozie de vânzări. Zeci de mii de români care nu știau de acest autor sau care știau și nu-l citiseră ar putea intra în librării și cumpăra cărțile acestuia. Din 2010, de când prolificul Mario Vargas Llosa a câștigat premiul Nobel, nicio editură nu avea, deja, în momentul decernării atât de multe cărți ale proaspătului laureat publicate așa cum se întâmplă astăzi cu Polirom. O a opta carte a autorului britanic este publicată de editura Nemira.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Kasparov vine în premieră în România. Detalii AICI
Reprezentanții Polirom au declarat pentru Profit.ro că vor reedita titlurile lui Ishiguro, deoarece se așteaptă să crescă puternic cererea pentru acest autor.
Până când a primit premiul Nobel pentru literatură, în 2009, scriitoarea germană Herta Muller, născută în Timiș în 1953 și emigrată în 1987, nu era inclusă în niciun dicționar al literaturii române, povestește Pricop. Ulterior, ea apare în noua ediție a Dicționarului Academiei Române, deși nu a scris niciodată în limba română.
"Până să ia Nobel-ul, în țară nu știa mai nimeni de ea și era un autor la care Polirom renunțase din pricina vânzărilor dezastruoase în anii 2000. Publicaseră câteva cărți de-ale ei, care nu s-au vândut", afirmă criticul literar.
După câțiva ani, văzând că Herta Muller este pentru a doua oară pe lista celor propuși la Nobel, editura Humanitas a avut inspirația să cumpere drepturile de autor pentru ea. "Nominalizarea nu te face mai vandabil, ci doar premiul. După ce a primit Nobelul, Herta Muller, cu toate cărțile ei, a intrat vreme de un an în Top 10 al celor mai bine vânduți autori din librăriile românești. Orice scotea, deși unele traduceri erau foarte grăbite, ajungea foarte repede în top", povestește Lucian Pricop.
CITEȘTE ȘI Piața de carte din România trăiește de pe urma preșcolarilor și copiilor din clasele primareNobelul poate mări tirajul de zece ori în cazul poeților în 2-3 ani și de câteva zeci de ori când vorbim de romancieri. Poți ajunge cu cărțile unui premiat Nobel la peste 100.000 de exemplare vândute în câțiva ani, ceea ce înseamnă o creștere cu peste 500.000 de euro a cifrei de afaceri a unei edituri, calculează criticul literar. În România, un scriitor străin valoros, dar care nu a câștigat Nobelul, are, în general, tiraje de 1.500-2.000 de exemplare pe titlu, deci cu trei cărți publicate poate ajunge la 5.000. Odată luat premiul, scriitorul respectiv se transformă într-o instituție și câștigă o poziție de dominație pe piață, deoarece Nobelul pentru Literatură nu are niciun concurent ca marketing printre premiile literare.
"Cei un milion de euro primiți de scriitorul care câștigă Nobelul sunt, poate, cel mai mic avantaj financiar, pentru că încasările colaterale vor fi mult mai mari. Nu este vorba doar de drepturi de autor, ci despre zecile de invitații pe care le primește un astfel de scriitor pentru a ține conferințe în toată lumea", mai spune criticul literar. El povestește că a asistat la o singură astfel de întâmplare, cu Gunter Grass (Nobel 1999), care luase deja premiu și a fost invitat să conferențieze într-o catedrală din Paris, sau mai exact să citească în germană din opera sa. Biletul de intrare a fost 250 de euro, iar locurile au fost epuizate cu câteva luni înainte.
"În anul următor, cel care a luat Nobelul poate câștiga lejer câteva milioane de euro", apreciază Pricop.