În intervalul 2007-2015, conform Institutului Național de Statistică, numărul bibliotecilor din țară a scăzut cu peste 2.000, dar a crescut cel al muzeelor și al filmelor produse aici.
Numărul bibliotecilor din România a scăzut, în perioada 2007-2015, cu peste două mii de unități, în timp ce al muzeelor a crescut, între anii 2011 și 2015, la fel și numărul vizitatorilor. Și filmele produse în țară au cunoscut o creștere, în special în ceea ce privește serialele de televiziune. În decurs de cinci ani, numărul monumentelor intrate în restaurare s-a înjumătățit, dar a crescut cel al instituțiilor și companiilor de spectacole, potrivit Institutului Național de Statistică (INS) preluate de news.ro.
Ministerul Culturii a deschis procesul de consultare publică privind Hotărârea Guvernului pentru aprobarea Strategiei pentru cultură și patrimoniu național 2016-2020. Propunerile, sugestiile și opiniile cu valoare de recomandare privind proiectul de act normativ supus consultării publice se pot depune până la data de 23 noiembrie. Astfel, pe site-ul ministerului a fost publicată o anexă care conține date furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), care a analizat domeniile culturale, comparând date din anii 1990, în anumite cazuri, și 2010, cu cele din 2015.
CITEȘTE ȘI FOTO România încearcă să prindă ultimul tren. După locomotive de patrimoniu exportate ilegal, un nou muzeu În ceea ce privește bunurile culturale mobile clasate în Patrimoniul Cultural Național, numărul total al acestora este de 46.772, dintre care cele mai multe se află în zona București-Ilfov (16.111). În funcție de domeniu, cele mai multe aparțin arheologie (8.679), numismaticii (8.361) și etnografiei (8.269).
Dacă în 2010 au intrat în restaurare 304 monumente, pentru care suma totală alocată în Programul Național de Restaurare (PNR) a fost de 48.503.960 de lei, cinci ani mai târziu, numărul lor a scăzut la 164, pentru care în PNR au fost alocați 23.554.956 de lei.
Lucrările recepționate au cunoscut și ele un declin: 39 (2006), 18 (2010), 7 (2014) și 15 (2015). Administrația Fondului Cultural Național (AFCN) a finanțat, în 2010, 83 de proiecte culturale, cu 1.869.611 lei. În 2015, instituția a alocat 4.704.984 de lei pentru 115 proiecte culturale. Referitor la proiectele editoriale, AFCN a finanțat 57, în 2010, cu 1.651.880 de lei, ajungând la 187 de proiecte, în 2015, pentru care a alocat 3.727.250 de lei.
Citim mai puțin, dar merge mai des la muzeu
Numărul bibliotecilor din țară, al volumelor existente aici și al celor eliberate este, din 2011 în 2015, în continuă scădere. Dacă în anul 2007, în România existau 12.366 de biblioteci, în 2015 au fost înregistrate 10.111. În cazul bibliotecilor orășenești, numărul a scăzut din 2007 (266) până în 2015 (259), cu o creștere de 2 unități în 2009. În mediul rural, în anul 2007 existau 2.635 de biblioteci, iar în 2015 au rămas 2.052.
În bibliotecile din România existau, în 2011, 172.306.882 de volume, iar numărul lor a ajuns, în 2015 la 165.449.585. Bibliotecile au eliberat în 2011 un număr de 54.683.835 de volume, iar în 2015, 40.637.731 volume.
Numărul muzeelor a crescut în perioada 2011 - 2015, de la 709 la 738, la fel și numărul vizitatorilor: în 2010, 8.900.425 de persoane au vizitat muzeele din țară, pentru ca în 2015, numărul lor să ajungă la 13.051.886.
Cum stă cinematografia
Instituțiile și companiile de spectacole s-au înmulțit în decurs de cinci ani. În 2011, numărul lor era de 709, pentru ca în 2015, el să ajungă la 738. Numărul de cinematografe și instalații cinematografice la nivel național a scăzut dramatic din 1990. La acea dată, în România, potrivit INS, existau 4.637 de cinematografe. În 2010, numărul lor a ajuns la 67, urmând o creștere, în 2010, la 80, pentru ca în 2014 să ajungă la 77.
În schimb, numărul de filme produse în România a crescut. Cât privește lungmetrajele și mediumetrajele, INS a înregistrat: 19 producții, în 2010, 14, în 2011, 20, în 2012, 27, în 2013 și 29, în 2014. Cea mai mare creștere în anii 2013 și 2014 a cunoscut-o producția de filme seriale pentru televiziune: 191 (2010), 76 (2011), 41 (2012), 149 (2013) și 426 (2014).
Fără strategie
Sectorul cultural din România nu beneficiază de un document strategic asumat la nivelul întregului Guvern pe termen mediu și lung, care să poată constitui baza întregului sistem de planificare culturală de la nivel național, capabil să ofere coerență, continuitate și care să permită fundamentarea documentelor strategice de nivel regional, județean și local, precum și a documentațiilor operaționale pentru programe și proiecte cu fonduri publice.
Ministerul Culturii a transmis vineri proiectul strategiei pentru perioada 2016 - 2020, cu mențiunea că este vorba despre un document de politici publice pe termen mediu care definește, în principiu, politica Guvernului României în domeniu, conturând un orizont al activității publice pentru o dezvoltare culturală echilibrată, durabilă, inteligentă, în beneficiul tuturor celor direct implicați în activități culturale și al societății în ansamblul său.
