Investițiile publice au coborât, după opt luni din acest an, raportat la perioadele similare ale anilor anteriori, în principal din cauza slabei absorbții a fondurilor europene. Însă, ceea ce pare o problemă pentru economie este un ajutor pentru Guvern, care poate, în acest fel, să atingă ținta de deficit bugetar, mai ales după ce în zona salariilor a fost, deja, nevoie de 4 miliarde lei în plus față de anul trecut.
Ministrul Finanțelor, Anca Dragu, a declarat în repetate rânduri, inclusiv la audierea din Parlament din această săptămână, că investițiile sunt în creștere.
Datele publicate de instituția pe care o conduce indică, însă, că pentru investițiile publice au fost cheltuite 14,9 miliarde lei în primele opt luni, conform execuției bugetare, mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut, respectiv 17,3 miliarde lei. Iar în 2015, cheltuielile bugetare cu investițiile erau reduse față de anii precedenți, fiind la cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu.
Suma totală cheltuită anul trecut pentru cofinanțarea fondurilor europene și alte proiecte de investiții (cheltuielile de capital) a fost de 33,7 miliarde lei, cu circa 8 miliarde de lei mai mică decât cea propusă prin Legea bugetului și rectificările ulterioare. Prin urmare, în primele opt luni din acest an a fost atins minimul istoric comparativ cu perioadele similare ale anilor anteriori, în principal din cauza slabei absorbții a fondurilor europene, pentru a căror cofinanțare statul a alocat circa 6,5 miliarde lei față de peste 9,5 miliarde lei în același interval al anului trecut.
Cealaltă compentă a cheltuielilor cu investițiile, cheltuielile de capital, a fost de 7,8 miliarde lei anul acesta.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Condițiile în care firmele și persoanele fizice din spațiul european vor mai cumpăra terenuri agricole în România În acest an, Guvernul intenționează să aloce în total 37,7 miliarde de lei pentru investiții, cu 4 miliarde lei mai mult decât anul trecut, și a adăugat alte 300 de milioane de lei la acest capitol cu ocazia rectificării, deși programul nu a fost realizat în prima jumătate a anului. Consiliul fiscal constata, în opinia pe marginea rectificării de buget, că nerealizarea investițiilor lasă un spațiu bugetar pentru atingerea țintei de deficit bugetar, de 2,95% din PIB.
Dealtfel, aceeași strategie a fost folosită și în anii precedenți, când cheltuieli de investiții programate nu au fost îndeplinite, iar o parte din bani au fost utilizați pentru alte scopuri, de regulă pentru salarii sau finanțarea primăriilor. Astfel se explică și deficitele mici obținute în ultimii trei ani, cu toate că Guvernul a acoperit și cheltuieli neprevăzute provenite din plata unor drepturi câștigate în instanțe, cum au fost cele ale unor categorii de angajați bugetari.
În acest an, în schimb, cheltuielile cu salariile au crescut semnificativ față de anul trecut, numai în primele opt luni fiind nevoie de 4 miliarde lei în plus față de primle opt luni din 2015. În condițiile în care încasările din taxe se află la același nivel ca anul trecut (veniturile bugetare totale sunt în scădere din cauza neintrării fondurilor europene), spațiul în care Guvernul poate face manevre pentru a atinge deficitul se micșorează, mai ales că ținta a fost plasată riscant la 2,95% din PIB, foarte aproape de plafonul de 3% din PIB, impus prin Tratatul de aderare.
Diminuarea constantă a cheltuielilor de investiții se vede, cu precădere, în ritmul lent în care se lucrează la drumuri și autostrăzi. Opinia Consiliului Fiscal, exprimată și de numeroase companii, este că starea foarte precară a infrastructurii reprezintă un factor de blocaj în creșterea economiei pe termen lung.
CITEȘTE ȘI Situația fondului de pensii, tot mai precară: Încasează din ce în ce mai puțin din contribuții și trebuie alimentat substanțial din alte taxe Totuși, cheltuielile mari cu investițiile de la buget nu garantează rezolvarea problemelor infrastructurii. De exemplu, în ultimul deceniu, cheltuielile României cu investițiile au fost pe locul al doilea în UE, după Estonia, în vreme ce cheltuielile cu aceeași destinație ale Germaniei s-au plasat pe ultimul loc. Situația este explicabilă pentru că țările estice au mult de recuperat, dar nu toate reușesc să cheltuiască eficient.
Conform indicelui privind calitatea drumurilor al World Economic Forum, România se situează pe ultimul loc în UE, în ciuda cheltuielilor mari în infrastructură, ceea ce arată că sumele au fost, în parte, irosite. Cehia, de exemplu, are un indice al calității drumurilor, de 4,25, similar cu procentul din PIB alocat investițiilor, în vreme ce România are indicele 2,7 raportat la cheltuieli anuale, în medie, de 5,3% din PIB.
Eficiența este strâns legată și de finanțarea priorităților. În ultimii ani, au fost întocmite liste de priorități deoarece existau sute de șantiere în toată țara, multe deschise în anii electorali și lăsate, ulterior, în paragină. Intențiile Ministerului de Finanțe nu s-au concretizat, existând opoziție mai ales din partea administrațiilor locale, susținute de liderii partidelor, care depind de banii veniți de la Guvern. Și actualul ministru de Finanțe a declarat că va prioritiza investițiile, dar, după cum a arătat recent, cadrul nu este definitivat.
Acum, pentru a ajunge la suma programată prin buget, Guvernul ar urma să cheltuiască 22,8 miliarde lei pentru investiții în ultimele patru luni ale acestui an care coincid cu perioada campaniei pentru alegerile parlamentare. În anii electorali anteriori, Guvernele au alocat miliarde de lei primăriilor atât pentru investiții, cât și pentru cheltuieli curente. Ritmul în care sunt cheltuiți banii arată, totodată, și deficiențe în programarea și execuția bugetară. Aceste deficiențe sunt, paradoxal, în avantajul guvernelor care, de-a lungul timpului, au făcut modificări ale capitolelor de cheltuieli pentru a atinge ținta de deficit, dar și pentru a satisface interesele politice fie prin finanțarea unor proiecte cu miză electorală, fie a unora în interesul unor partide.
