Guvernul a aprobat, miercuri, plata a peste 48 milioane lei ca despăgubiri acordate fostului patron al Rodipet, Hassan Awdi, în urma unui proces pierdut de statul român la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID). Premierul Cioloș a cerut cu acest prilej ca în Guvern să fie prezentate toate procesele în care statul român este implicat și modalitatea în care statul este reprezentat.
Cabinetul Ponta pregătise deja hotărârea de guvern prin care, din Fondul de rezervă bugetară, sunt alocate 48,7 milioane lei pentru despăgubirile decise de ICSID pentru Hassan Awdi și partenerii săi, plus dobânzi, cheltuieli de judecată și comisioane bancare.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu, a arătat că, în urma acestei situații, premierul Cioloș a solicitat o situație a proceselor pe care România le are în desfășurare.
"Premierul a cerut în mod explicit ca toate procesele în care statul român este implicat să fie clar prezentate și să vedem exact care sunt punctele de vedere ale părții române, să nu mai ajungem într-o asemenea situație", a spus Suciu.
Acesta a mai arătat că este nevoie de o analiză instituțională, iar Guvernul va încerca să răspundă la problema modului în care se apără statul român în asemenea procese.
Într-un comunicat transmis de Guvern se arată că, prin hotărârea arbitrală a ICSID, comunicată părților în 2 martie 2015, a fost admisă în parte cererea de chemare în judecată formulată de Hassan Awdi, Enterprise Buisness Consultants, Inc. si Alfa El Corporation împotriva României. Această hotărâre finalizează un litigiu început în 2010, în baza Acordului privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat între Guvernul României și Guvernul Statelor Unite ale Americii, prin care Hassan Awdi, Enterprise Buisness Consultants, Inc. si Alfa El Corporation au chemat în judecată România.
Reclamanții au solicitat despăgubiri pentru daune pretinse a fi cauzate, pe de o parte, de executarea gajului asupra acțiunilor deținute de reclamanți la Rodipet și rezilierea contractului de privatizare a Rodipet și, pe de altă parte, de o neîndeplinire de către statul român a obligației asumate prin contractul de privatizare a Rodipet. Obligația asumată de statul român a constat în promovarea unei legislații care să asigure un regim privind concesionărea terenurilor pe care se aflau chioșcurile Rodipet. Pe de altă parte, reclamanții s-au considerat prejudiciati de decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție privind restituirea imobilului cunoscut sub numele "Casa Bucur" către proprietarii de la care fusese naționalizat abuziv, în condițiile în care acest imobil fusese achiziționat de o companie deținută de reclamanți.
Tribunalul Arbitral a respins majoritatea pretențiilor reclamanților, considerând că statul român a procedat în mod corespunzător la executarea gajului pe acțiunile Rodipet și la rezilierea contractului de privatizare. Tribunalul Arbitral a constatat o încălcare limitată a tratamentului echitabil care trebuia aplicat investitorilor, respectiv faptul că statul român nu a identificat soluții pentru a rezolva situația generată de declararea, în 7 iulie 2008, de către Curtea Constituțională, a neconstituționalității Legii 442/2004. Această lege fusese adoptată pentru a crea regimul de concesionare de către Rodipet a terenurilor pe care se aflau chioșcurile acestei societăți. Pentru acest motiv, statul român urmează să restituie reclamanților doar sumele efectiv investite, de aproximativ 7,5 milioane de euro, la care se adaugă și dobânda aferentă, în total 41,7 milioane lei.
Suma totală a pretențiilor formulate de reclamanți era de peste 447 milioane de euro, precizează Guvernul.
În ceea ce privește Casa Bucur, Tribunalul Arbitral a reținut faptul că decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nu a constituit o încălcare a Acordului dintre România și SUA și a considerat că statul român trebuie să restituie doar suma achitată de reclamanți pentru achiziționarea acesteia și dobânda aferentă. Suma totală este de 840.877,04 lei.
La sumele necesare pentru achitarea despăgubirilor, se adaugă sumele reprezentând cheltuieli de judecată.
Urmare a acestei situații și având în vedere impactul unei astfel de hotărâri judecătorești – de înființare a popririi asupra plății serviciului datoriei publice guvernamentale – Guvernul a luat decizia asigurării sumelor necesare plății acestor despăgubiri.
