Primăria Municipiului București l-a chemat în judecată pe Sorin Grindeanu, președintele Autorității Naționale de Reglementare în Comunicații (ANCOM), și solicită instanței anularea deciziei care stabilește tarifele de acces ale operatorilor la rețeaua de fibră optică a Capitalei, compania având obligația de a le acorda furnizorilor de rețele publice de comunicații electronice acces la această infrastructură de telecomunicații la aceste tarife.
Primăria a a solicitat, într-un dosar separat, suspendarea deciziei semnate de președintele ANCOM, mai precis Decizia 40/14.01.2019.
Potrivit deciziei, Netcity Telecom nu va putea percepe pentru accesul la infrastructura fizică tarife care să depășească:
a) 73,16 euro/km/lună pentru serviciul închiriere tubetă transport;
b) 0,224 euro/metru/lună pentru serviciul de închiriere tubetă racord;
c) 0,277 euro/metru/lună pentru serviciul branșament FTTB;
d) 11,43 euro/oră pentru serviciul de acces însoțit (în timpul programului de lucru);
e) 17,15 euro/oră pentru serviciul de acces însoțit (în afara programului de lucru);
f) 526 euro/curs/participant pentru serviciul de certificare instalator. Tarifele prezentate anterior nu includ TVA.
“Decizia ANCOM 40/2019 este un act foarte important pentru dezvoltarea sectorului comunicațiilor în București și în țară. Înainte de adoptarea deciziei ANCOM 40/2019, dezvoltarea rețelelor de comunicații prin fibră optică era frânată de practicarea unor tarife de acces exagerate – de către compania de proiect ”Netcity Telecom”. Având o poziție monopolistă pe piața accesului la infrastructura subterană și interpretând în folosul propriu anumite prevederi din contractul de concesiune semnat cu Consiliul General al Municipiului București, compania de proiect Netcity Telecom a impus condiții tehnico-economice dure mediului de afaceri, obligat să se conformeze sub amenințarea desființării imediate a rețelelor existente”, se arată într-un comunicat ANISP.
Asociația consideră că poziția monopolistă a Netcity a avut ca efect dispariția mai multor operatori alternative, iar dezvoltarea rețelelor în Capitală a încetinit.
“Restrângerea concurenței în orice sector duce la tarife mai mari aplicabile utilizatorilor finali și la servicii de calitate mai slabă. Chiar și unele direcții declarate a fi prioritare în politicile guvernamentale (digitalizarea României, trecerea la 5G, IoT, telemedicina etc) sunt puse în pericol prin permiterea apariției unor monopoluri/oligopoluri nereglementate. Pentru a pune în valoare tehnologia 5G trebuie construite stații de bază dese și având backhaul pe fibră optică. Un cost prohibitiv al instalării fibrei optice anulează avantajele 5G. Având în vedere rațiuni precum cele de mai sus, Legea 159/2016, care transpune în România o directivă europeană privind reducerea costului instalării rețelelor de comunicații, era strict necesară, iar necesitatea acesteia se manifesta de mulți ani. Legea 159/2016 la rândul ei a impus ANCOM, prin art. 47. alin. 9, să ia măsuri de reglementare în situații precum cea a proiectului Netcity”, se mai arată în comunicat.
ANISP apreciază că decizia ANCOM 40/2019 este un pas important în direcția corectă, din toate punctele de vedere relevante (din rațiuni de dezvoltare a sectorului strategic al comunicațiilor electronice, din rațiuni economice, sociale, legale).
“De asemenea, solicităm Primăriei Municipiului București să nu privească această decizie doar din perspectiva îngustă a scăderii (oricum nu foarte semnificative, dacă va exista) a unei redevențe, să renunțe la acțiunea în instanță demarată împotriva deciziei ANCOM 40/2019 – și să sprijine dezvoltarea sectorului, care va aduce mult mai multe beneficii locuitorilor municipiului București, atât direct (prin serviciile oferite) cât și indirect (prin taxele si impozitele plătite de companiile care se vor putea dezvolta, odată frânele monopoliste eliminate prin reglementarea ANCOM). Nu credem că există șanse de reușită în instanță pentru acțiunea PMB, întrucât nu pot exista argumente corecte pentru anularea deciziei ANCOM 40/2019; o renunțare la acțiune înseamnă timp și fonduri câștigate. Nu în ultimul rând, ANISP își exprimă sprijinul pentru dezvoltarea infrastructurii subterane municipale din București (Netcity), dar în condițiile respectării legii 159/2016 și a condițiilor legal impuse de arbitrul pieței – ANCOM”, se mai spune în comunicat.
Netcity Telecom este operatorul rețelei Netcity, fiind responsabil cu proiectarea, realizarea și operarea acesteia, în baza unui contract de concesiune semnat în 2008 cu Primăria București pe 49 de ani, cu o redevență anuală de 12% din venituri. Lucrările au fost estimate la peste 200 milioane euro și ar fi trebuit să fie încheiate în 2012.
În toamna anului 2018, ANISP a reclamat că rețeaua Netcity distorsionează piața comunicațiilor din Capitală și falimentează operatorii de cartier, acuzând și un prejudiciu de 200.000 euro creat de tarifele practicate de Netcity Telecom.
