Președintele turc Recep Tayyip Erdogan prezidează sâmbătă, la Koln, inaugurarea uneia dintre cele mai mari moschei din Europa, o deplasare marcată de manifestații sub un important dispozitiv de protecție a poliției, relatează AFP.
Este vorba despre ultima etapă a vizitei de stat a președintelui turc, care încearcă să dea pagina ultimilor doi ani de tensiuni cu Germania.
Erdogan s-a întâlnit vineri cu Angela Merkel, după care a fost invitat la un banchet boicotat de o parte a clasei politice germane, inclusiv de cancelar. Cei doi lideri s-au întâlnit, însă, sâmbătă dimineața la un mic dejun, înainte de plecarea lui Erdogan la Koln, scrie News.ro.
Foarte credinciosul lider turc, dotat cu puteri sporite de la începutul noului său mandat, în iulie, urma să inaugureze această moschee, finanțată de Uniunea afacerilor turco-islamice (Ditib), care are legături foarte strânse cu puterea turcă.
CITEȘTE ȘI Președintele Colegiului Medicilor: Se observă o creștere a interesului pentru posturile scoase la concurs în spitale, iar un motiv îl reprezintă salariile majorateCâteva sute de persoane erau adunate sâmbătă dimineața la Koln, în spatele unei banderole cu mesajul ”Erdogan nu este binevenit” - cuvântul de ordine al manifestanților.
”Pot să înțeleg că se duce la Berlin. Dar să vină la Koln este o provocare”, se indignează un manifestant, Thomas, un german în vârstă de 22 de ani, venit să manifesteze în apărarea libertății presei.
”Vreau să fiu vocea oamenilor care nu pot să iasă în stradă în Turcia”, declară alt manifestant, Cansu, venit din Elveția la această adunare. ”Erdogan crede că tot ce diferă de opinia sa este terorism. Sunt aici pentru a-mi exprima solidaritatea” cu opozanții săi.
4.500 DE METRI PĂTRAȚI
Șantierul a fost deschis în 2009 și, în pofida numeroaselor opoziții și controverse locale, primii credincioși au putut să se roage în ea la începutul lui 2017, înainte de inaugurarea oficială a lui Erdogan de sâmbătă.
Cu minaretele sale de 55 de metri înălțime și o cupolă mare de 36 de metri, acest edificiu de beton și sticlă, menit să încarneze deschiderea potrivit arhitectului său Paul Böhm, este una dintre cele mai impozante moschei din Europa. Suprafața ei atinge 4.500 de metri pătrați.
Situată în cartierul Ehrenfeld, nu departe de turnul televiziunii din Koln, ea poate să primească mii de credincioși. Poliția vrea să militeze accesul sâmbătă, la 5.000 de persoane, însă Ditib așteaptă mult mai multe.
La fel ca banchetul oferit de președintele german Frank-Walter Steinmeier, inuagurarea este boicotată de o mare parte a liderilor politici din landul Renania de Nord-Westfalia, inclusiv de primarul orașului Henriette Recker și de șeful Guvernului regional.
Edila Kolnului a reproșat Ditib opacitatea care a înconjurat desfășurarea șantierului și funcționarea moscheei.
”PRACTICI NAZISTE”
Aleși acuză de asemenea acest organism că este brațul regimului Erdogan, pentru că acesta gestionează 900 de locuri de cult în Germania, cu imami aduși din Turcia. Organizația este de asemenea acuzată de către criticii săi că îi spionează pe opozanții președintelui turc.
Opozanții moscheei, mai ales extrema dreaptă germană - care se teme de un aflux de musulmani care ar transforma Kolnul într-o replică a ”Londonistanului” - a intentat recursuri împotriva construcției, care au eșuat.
După Berlin, unde vineri au manifestat câteva mii de kurzi, Erdogan era așteptat la Koln ferm. Cel puțin două manifestații sunt prevăzute în orașul renan.
Câteva mii de polițiști au fost mobilizați pentru la ceea ce șeful poliției locale, Uwe Jacob, prezintă drept una dintre cele mai mari desfășurări ale poliției din istoria orașului.
Prin această vizită de stat, Turcia, afectată de o criză economică acută și aflată în relații reci cu Statele Unite ale lui Donald Trump, încearcă să se apropie de Germania, unde locuiesc trei milioane de persoane de naționalitate sau de origine turcă.
Guvernul german, ale cărui presupuse ”tactici naziste” au fost denunțate de Erdogan în 2017, se arată deschis acestei ”încălziri”, în pofida ”diferențelor profunde” care rămân, potrivit lui Merkel.
Ea a respins cererea de clasa ca ”teroristă” organizația lui Fetulah Güllen, care trăiește în exil în Statele Unite, și a insistat asupra atinerilor aduse libertății în Turcia.