Banca Națională a României a păstrat la 2,5% dobânda cheie și a furnizat pieței lichiditate de peste 10 miliarde de lei, acționând împotriva așteptărilor analiștilor, care vedeau o întărire a politicii monetare, în contextul inflației aflate peste țintă. Dobânzile interbancare și randamentele titlurilor de stat au scăzut și leul s-a depreciat față de euro.
BNR a surprins piața prin decizia de ieri. Economiștii consultați de Reuters și Bloomberg se așteaptau la o creștere a dobânzii la 2,75%, a patra din acest an. În schimb, BNR a injectat 10,5 miliarde de lei în piață printr-o operațiune repo, prima după luna decembrie a anului trecut, ceea ce a dus la scăderea ratelor interbancare pe toate scadențele – ROBOR overnight a scăzut de la 3,58% vineri la 2,69% marți, iar ROBOR la 3 luni a scăzut de la 3,47% la 3,36%.
Efectele s-au văzut imediat și în cursul de schimb. Euro a crescut de la 4,62 lei, vineri, la peste 4,64 lei marți, la fixingul BNR. Pe piața interbancară, EUR/RON a depășit pragul de 4,65 lei în cursul zilei de astăzi.
Guvernatorul Mugur Isărescu a sugerat că ne apropiem de finalul ciclului de întărire a politicii monetare – din regiune, doar banca centrală a Cehiei a mai crescut dobânzile în acest an -, în condițiile în care inflația a atins punctul maxim, la 5,4% în iunie și ar urma să scadă până la finele anului.
„Cu inflația așteptată să scadă în următoarele luni, chiar dacă nu liniar, creșterea dobânzilor nu mai este iminentă pentru restul anului 2018. Ritmul întăririi politicii monetare a pierdut deja din viteză, mai ales că aversiunea la risc pe piețele globale s-a atenuat”, scrie Eugen Sinca, analist la BCR, într-o notă scurtă după anunțarea deciziei BNR.
BCR, care miza pe creșterea dobânzii la 2,75%, încă previzionează o creștere a ratei cheie în acest an, sub rezerva că aceasta este dependentă de datele care vor apărea și de sentimentul de pe piețele externe. Banca se așteaptă la o depreciere graduală a leului, pe care BNR o va gestiona prin managementul lichidității.
Ciprian Dascălu și Valentin Tătaru, economiștii ING Bank, notează scăderea cu 10-30 de puncte de bază a randamentelor la titlurile de stat, mai ales pe segmentul maturităților pe termen mediu, și consideră că banca centrală pare mai decisă să ofere lichiditate pieței decât cu alte ocazii.
Ministerul Finanțelor s-a împrumutat ieri pe 5 ani la o dobândă de 4,75%, luând de la un sigur ofertant 800 de milioane de lei, dublul prospectului inițial, în condițiile unei acoperiri de 4 ori din partea ofertei.
ING, care a estimat corect că BNR nu va majora dobânda cheie cu această ocazie, consideră că vor urma încă două majorări de dobândă, dintre care una spre finele acestui an, înainte ca Banca Centrală Europeană să treacă și ea la creșterea ratelor, iar apoi diferențialul să fie menținut.
Isărescu a declarat că se așteaptă ca inflația din iulie să fie negativă comparativ cu iunie. ING estimează o scădere lunară de 0,3%, ceea ce ar duce la scăderea ratei anuale la 4,8%, față de media afișată de Bloomberg, între estimările analiștilor, de 5,17%.
Dascălu notează că majorarea accelerată a salariilor a continuat și în iunie, la o rată anuală de 14,3% (23,4% la stat și 11,8% în privat), în condițiile unei piețe a muncii tensionate, ceea ce ar putea aduce noi presiuni inflaționiste care reclamă un răspuns din partea BNR.
