Concurența neloială a economiei din zona "gri sau chiar neagră" are un impact major asupra antreprenorilor corecți, iar statul de foarte mult timp, deși susține că aplică măsuri pentru reducerea acestui fenomen, nu a reușit să îl combată eficient, este unul dintre avertismentele transmise de antreprenori la Conferința Profit.ro IMM – Anul marilor presiuni pentru micii antreprenori. Unde mai pot găsi soluții de creștere. Ediția a IV-a.
A fost lansat în același timp și un semnal de atenție la cererile privind sustenabilitatea - din reglementare vin condiții tot mai stringente în ceea ce privește ecologia și emisiile de carbon - așa-numita sustenabilitate, care va afecta tot mai mult mediul economic.
Guvernanții promit însă că vor veni în sprijinul întreprinderilor mici și mijlocii.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Evenimentul, transmis în direct și la PROFIT NEWS TV, a fost organizat cu sprijinul CEC Bank, Garanti Bank, Raiffeisen Bank, REI Grup, Porsche Finance Group Romania (Sharetoo - Abonamentul Auto), UniCredit Bank, BRD
VIDEO POATE FI VĂZUT AICI
Programele de ajutor de stat pentru IMM-uri vor puncta și gradul de automatizare în cadrul proiectelor depuse de firme, a anunțat ministrul Finanțelor, Marcel Boloș.
În prezent, se acordă punctaj proiectelor în funcție de numărul de locuri de muncă înființate. Sprijinirea automatizării în cadrul proiectelor de ajutr de stat ar putea ajuta firmele beneficiare să ajungă la o productivitate mai ridicată și la perspective mai bune pentru a se dezvolta în viitor.
"Astăzi sperăm să se aprobe schema de ajutor de stat pentru IMM-uri, o schemă care oarecum este particularizată pe ceea ce economia are nevoie, respectiv pe activitățile din industria prelucrătoare. Este o schemă care se adresează, așa cum menționam mai înainte, activităților de producție din industrie, beneficiar fiind IMM-urile și prin specificul său, respectiv prin valoarea proiectelor mai mari de 10 milioane de euro ne-am propus noi, cu o valoare maximă până în 100 de milioane de euro, să găsim acele proiecte care sunt reprezentative pentru dezvoltarea economică și au un efect multiplicator semnificativ pentru ceea ce înseamnă dezvoltarea economică a României.
Discutăm de un buget al acestei scheme foarte îndrăzneț, peste 500 de milioane de euro, și din acest punct de vedere durata de implementare a acestei scheme va fi de 5 ani, deci o perioadă de implementare în care să putem selecta, cum spuneam, aceste tipuri de proiecte importante pentru IMM-uri și sigur, după aceea, lansarea ghidului în consultare și primirea aplicațiilor de finanțare. Este un obiectiv pe care îl avem în vedere în perioada următoare", a spus Boloș.
Autoritățile ar trebui să acorde atenție și gradului de automatizare pe care îl presupun proiectele propuse de firme, având în vedere că în prezent are criterii care acordă puncte pentru crearea de locuri de muncă, a punctat, la conferință, Roxana Mircea, managing partner, REI Grup. De asemenea, potrivit acesteia, statul r trebui să prevadă și posibilitatea de a emite preacorduri pentru proiecte, astfel încât firmele să aibă o perioadă în care pot pregăti avize, autorizații sau să obțină credite de la bănci.
"Da, aceasta este un lucru la care am fost foarte atenți. Chiar punctăm gradul de automatizare. Gradul de automatizare va fi și este impus în propunerea de hotărâre de guvern pentru a fi punctate proiectele din această perspectivă. Pe de altă parte, sunt aceste preacorduri care s-au mai discutat și mulțumim pentru acest sfat, care este unul ce poate să asigure predictibilitate pentru cei care implementează proiectele, deoarece până la încheierea contractelor de finanțare active pot să fie întocmite documentațiile tehnico-economice și desigur maturizat proiectul de investiție încât să obținem efectul multipicator mult dorit", a răspuns ministrul.
Pentru IMM Invest, statul semnează astăzi normele metodologice.
"Astăzi semnăm normele metodologice pentru a putea implementa programul de garanții. După cum știți, pe IMM Invest avem un plafon de 11,5 miliard de lei și, din această perspectivă, după semnarea acestor norme metodologice și a demersurilor pe care Fondul Național de Garantare IMM le va face în foarte scurt timp, se va implementa acest program, care este unul extrem de important pentru a susține pe de o parte capitalul de lucru necesar IMM-urilor și pe de altă parte pentru a implementa investițiile. Sunt cu componente de credit bancar și garanții, dar sunt o facilitate din partea noastră.
Noi asigurăm pe o perioadă de un an de zile subvenționarea dobânzilor și din această perspectivă credem noi că demersurile pe care le facem împreună cu obținerea acordului Comisiei, undeva în jurul datei de 9 aprilie este estimat termenul de obținerea deciziei din partea comisiei pentru schema de ajutor de stat. Deci intrăm în linia dreaptă pentru a implementa acest program important pentru susținerea IMM-urilor", a explicat ministrul referitor la stadiul IMM Invest.
Concurența neloială a economiei din zona gri sau chiar neagră are un impact major asupra antreprenorilor corecți, iar statul de foarte mult timp, deși susține că aplică măsuri pentru reducerea acestui fenomen, nu a reușit să îl combată eficient, a transmis Florin Jianu, Președintele Consiliului Național al întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR).
Potrivit acestuia, noile sisteme de rapotare, precum e-Factură, e-Transport, e -Sigiliu, au avut în principal impact asupra antreprenorilor cinstiți, în timp ce firmele care nu raportau anumite date înainte, nu o fac nici acum.
"Activitatea ilicită sau concurența neloială deja pentru mediul de afaceri e o problemă. Statul clamează că de ani de zile schimbă lucruri tocmai pentru a scădea această economie la gri, negru sau cum vrem să să o numim. În realitate, însă, ea crește în mod constant. Cel puțin mie mi se pare sau nouă, din partea IMM, ni se pare că mediul de afaceri este în secolul 21, statul și politicile publice sunt în secolul 20, au rămas în urmă și nu înțeleg, de fapt, viteza și felul în care economia funcționează. De aici, probleme pentru diverse domenii. Așa cum spuneam, transportatorii tocmai ieri au dat un un comunicat în acest sens. Alte domenii în loc să-și facă treaba, ei mai mult se se luptă cu concurența neloială", a spus Jianu.
Noile sisteme de raportare, precum e-Factură, e-Transport sau e-Sigiliu, pun o presiune mai mare pe firmele corecte și afectează mai puțin firmele care nu respectă regulile. Iar acestea din urmă reprezintă o concurență neloială pentru antreprenorii corecți.
Reprezentantul IMM-urilor a semnalat și o lipsă a utilizării și în sprijinul mediului de afaceri a datelor foarte multe colectate de către stat.
"Concurența neloială e o problemă incredibilă pentru pentru mediul de afaceri, care începe încet-încet să sufoce. De ce? Pentru că toate aceste reguli e-Factură, e-Transport, e -Sigiliu ș.a.m.d. sunt făcute tot pentru antreprenorii cinstiți, pentru cei care făceau și înainte facturile în mod constant. Acuma fac și e-Factură. Făcea e-Transport? Face și noul e-Transport care s-a extins la la toate produsele etc. Deci nu ai rezolvat nimic de fapt cu acest ... . Încă o dată, nu o punem la tot ceea ce înseamnă aceste schimbări. e-Factură e foarte bună, statul însă ar trebui să fie un stat inteligent, care să folosească acele date și să ajute pe toată lumea. Adică să dea și mediului bancar și să spună uite, oamenii ăștia au facturi constante, au profituri, sunt sănătoși, lucrează în mod constant, nu mergem peste ei cu controalele ANAF, dacă n-avem de ce", a arătat Jianu.
O altă problemă majoră pentru mediul de afaceri, mai ales pentru companiile mici, este frecvența cu care se schimbă legislația.
"Doar doi din 10 întreprinzători evaluează ca pozitivă evoluția mediului de afaceri, deși colegii din bănci, din zona de business, ar spune dar business-urile au crescut în ultimii ani, taxele la stat, impozitele, ne uităm și pe primul trimestru, încasările la stat au crescut, au crescut pentru că oamenii își fac treaba, dar asta nu înseamnă că sunt și mulțumiți cu ceea ce ce se întâmplă. Ei știu să-și facă treaba și ar prefera, ăsta e mesajul pe care noi îl transmitem de fiecare dată, ar prefera să fie lăsați în pace, decât să li se schimbe regulile și în mod constant să să fie tot felul de schimbări", a tras atenția Florin Jianu.
Printre problmele mari cauzate în ultimul timp de schimbările legislative sunt cele ale microîntreprinderilor. Guvernul a redus în ultimii ani semnificativ aria de aplicabilitate a regimului microîntreprinderilor prin reducerea plafonului maxim de venituri anuale pentru încadrare, dar și prin introducerea unui număr tot mai mare de restricții.
"Ați menționat această impozitare a microîntreprinderilor. Să știți că noi, CNIPMMR ne opunem la tot ceea ce înseamnă din nou schimbarea pragurilor pentru microîntreprinderi. Nu-i posibil ca după 3 ani de zile să vorbim din nou de schimbarea acestui prag. Păi, mai bine, mai sănătos, era dacă veneai de la început și spuneai <<Domne, fiscalitate în România în următorii 30 de ani e asta, îți convine să faci afaceri? Nu? Mergi în altă țară sau mergi acasă sau angajează-te la stat și terminam această discuție.>> Să vii de la an la an și să schimbi, păi asta, de fapt, omoară cu totul. Din statistica noastră, suntem la cel mai scăzut grad de încredere în într-o evoluție pozitivă a mediului de afaceri", spune Jianu.
Reducerea ariei de aplicabilitate a regimului micro este inclusă în PNRR, iar din partea Comisiei Europene sunt presiuni pentru a impune noi restricții.
Mediul antreprenorial românesc s-a maturizat, știe să facă un plan de afaceri și să simtă tendințele și să se replieze atunci când apar dificultăți, spune Mihalea Mihalcea, Șef Produse Financiare Retail la UniCredit Bank România.
„Contextul este dificil, nu putem ignora acest lucru, dar suntem în acest parteneriat și atunci când vin momente mai puțin plăcute”, spune Mihalcea.
„În ultima vreme, antreprenoriatul român a căpătat capacitatea și agilitatea de a simți tendințele și de a reuși să navigheze pe acea direcție astfel încât să-i fie bine”, adaugă ea.
Perspectiva băncii este una de creștere în perioada următoare în ceea ce privește relația cu întreprinderile mici și mijlocii.
Guvernul a introdus noi taxe și impozite la începutul acestui an sau a majorat unele existente - inclusiv biruri sau restricții care afectează direct companiile mici, cum este cazul impozitului pe cifra de afaceri.
La nivel macro, UniCredit se așteaptă la o creștere economică ușor mai mare în acest an, la 2,7%, comparativ cu 2,1%, dar în scădere la 1,9% anul viitor, când vede și posibile majorări ale taxelor și impozitelor.
Mihalcea spune că firmele au dovedit maturitate și că știu să vină la bancă atunci când văd oportunități, dar și când apar probleme în afacerile lor.
„Vedem un mediu antreprenorial matur, care este în stare să acceseze programele, să construiască pe seama lor, să vină cu un business plan solid la bancă și împreună să putem construi pasul următor”, spune Mihalcea.
„Acei antreprenori care au avut puterea de a lua decizii dificile la momentul potrivit, fie să oprească o linie care nu mergea care nu mergea în direcția corectă sau, dimpotrivă, să direcționeze resursele într-o linie nouă, dar unde existau oportunități de creștere, au avut succes. Pe de altă parte, acolo unde lucrurile au mers din inerție și au fost lăsate să curgă, bazându-ne fie pe susținerea finanțatorului, fie pe susținerea statului, lucrurile nu au mers totdeauna corect”, adaugă Mihalcea.
Directoarea pentru produse retail a UniCredit adaugă că „există întotdeauna soluții, atâta vreme cât relația se construiește corect și deschis”.
Rata creditelor neperformante în sistemul bancar este la un minim istoric de 2,3% (decembrie 2023), fiind în scădere puternică după criza financiară. Pentru sectorul companiilor, datele valabile pentru septembrie 2023 arată un nivel apropiat de cel minim istoric al ratei neperformantelor la 4%.
„La noi, procentul business-urilor care au succes este mai mare decât a celor care sunt în dificultate. Așa că, da, perspectiva noastră este una optimistă”, spune Mihalcea.
Fără cereri pe moratoriul agricol
Banca nu a primit nicio cerere de la fermieri pentru moratoriul bancar aprobat de guvern, spune Mihalcea.
„Nu a fost nevoie de acest demers în acest moment, pentru că suntem într-un moment de maturitate. Pentru că companiile au această capacitate de a se replia, de a-și administra eficient resursele. Ne aflăm într-un alt moment de dezvoltare a mediului de afaceri”.
Sectorul agricol avea o rată a neperformantelor de 3,5% la nivelul lunii septembrie 2023.
Mihalcea crede însă că programul Creditul Fermierul este o soluție mult mai adecvată pentru firmele din domeniul agricol, pentru că adresează creșterea, în timp ce băncile au soluții pentru a gestiona eventualele probleme ale clienților la plata ratelor.
Companiile mici reprezintă 60-70% din piața IMM și au nevoie de credite de 3.0000-40.000 de euro. Finanțarea acestor firme poate duce la o creștere a volumului de credite de la bănci la o rată chiar și de peste 7-8% pe an, explică Teodora Petre, responsabilă cu strategia pentru IMM la Raiffeisen Bank. Ea atrage atenția că antreprenorii trebuie să fie din ce în ce mai atenți la zona de sustenabilitate și că programele cu garanții europene au început deja să excludă o serie de activități de la finanțare, cum ar fi cele care se bazează pe combustibili fosili.
„Anul 2023 a fost unul de creștere pentru noi în ceea ce privește finanțarea acestui sector. Pe zona de creditare am avut creșteri pe segmentul companiilor mici. Cred că 60-70% din piața de IMM din România înseamnă companii care au cifra de afaceri până în 200.000 de euro”, spune Teodora Petre.
Firmele mici au avut istoric o rată a creditelor neperformante mai mare decât media și Teodora Petre spune că există o corelație inversă puternică între cifra de afaceri și rata neperformantelor, adică o companie tinde să-ți onoreze obligațiile de plată mai bine cu cât este mai mare.
Dificultatea băncilor este de a cerne între companiile mici pentru a le găsi pe cele viabile pentru finanțare. Acestea au nevoie în medie de credite de valori mici, de 30-40.000 de euro.
„Piața pe zona de companii mici este foarte amplă și riscul este foarte dispersat. Dacă reușești să selectezi, creșterile pot să meargă și dincolo 7-8%, cum a fost în cazul Raiffeisen”, spune Teodora Petre.
Raiffeisen Bank are una dintre cele mai mari ponderi în sectorul bancar în zona companiilor mici, adaugă Teodora Petre.
Portofoliul de credite al Raiffeisen a crescut cu peste 25% în ultimii doi ani.
Banca ce uită cu atenție la programele de garantare cu fonduri europene, unde are un istoric de peste un deceniu și prin care a plasat în piață peste 1 miliard de euro în finanțări.
„Anul trecut, ca măsură de susținere a creditării și a finanțării IMM-urilor mici în special, am adăugat în portofoliu trei astfel de programe de garantare, derulate cu Fondul European de Investiții, care au cumulat, pe o componentă de sub Invest EU, sume de garantare de peste 400 de milioane de euro, care au fost cele mai mari din piață la momentul respectiv. Asta înseamnă finanțări pentru IMM de peste 600 de milioane de euro pentru următorii doi ani”, spune Petre.
„Suntem într-o zonă în care putem să privim optimist spre viitor”.
În privința programelor românești cu garanții de stat, Teodora Petre cere mai mult timp pentru implementare, pentru că adesea mai rămân doar 2-3 luni pentru acest lucru de la adoptarea programelor și este vorba de sume mari care trebuie absorbite în piață, cum este cazul IMM Invest, care are un plafon de garanții de 11,5 miliarde de lei.
„În viitor, trebuie să ne acordăm mai mult timp unii altora, atunci o să facem cu toții lucrurile mai bine și mai așezat”, spune Petre.
Atenție la cererile privind sustenabilitatea!
Un mesaj pe care Teodora Petre îl transmite companiilor mici este acela că din reglementare vin condiții tot mai stringente în ceea ce privește ecologia și emisiile de carbon – așa-numita sustenabilitate, care le va afecta tot mai mult.
„O preocupare pe care o avem în momentul de față și care cred că este încă foarte puțin pe agenda IMM-urilor este zona de sustenabilitate. Încet-încet, mediul în care ne desfășurăm activitatea se schimbă fără să ne dăm seama. Dacă acum 3-4 ani discutam despre sustenabilitate doar din punct de vedere a ceea ce ne așteptăm să se întâmple, a ceea ce ar trebui să facem, vedem că viitorul este deja aici”, spune Petre.
Finanțările cu garanții europene deja au interdicție de a mai acoperi ceva care consumă combustibil fosil, explică Petre.
„Programele europene de garantare venite prin Invest EU sau PNRR sau prin programele regionale au înglobată deja noțiunea de sustenabilitate. Dau un exemplu foarte simplu, programele de competitivitate ale EIF (Fondului European de Investiții) nu finanțează nimic din ceea ce consumă combustibil fosil. Și asta s-a întâmplat pe nesimțite. Și cred că pentru IMM pe care le avem astăzi pe piață și mă refer la companiile mici – pentru că în zona de corporate lucrurile devin deja obligatorii și prin legislație, pentru că sunt obligați în viitorul foarte apropiat să depună tot felul de raportări oficiale - pentru zona de companii mici și foarte mici, subiectul acesta este încă foarte departe și este unul care ne va afecta mediul economic și viața și dezvoltarea companiei în viitor foarte, foarte mult”, spune Petre.
Fără cereri la moratoriul agricol
Banca nu a avut nicio cerere pentru moratoriul agricultorilor aprobat de Guvern în ianuarie. Pe de o parte, explică oficialul Raiffeisen, a existat un decalaj al moratoriului față de ciclul de creditare din agricultură, astfel că mare parte din rate fuseseră deja achitate când a fost adoptat, pe de altă parte afacerile din agricultură cu credite de la bănci a fost deja evaluate din punct de vedere al solidității și majoritatea au reușit să treacă peste hop, adaugă Petre.
Sectorul agricol avea o rată a neperformantelor de 3,5% la nivelul lunii septembrie 2023.
Sectorul întreprinderilor mici și mijlocii are o rată scăzută a creditelor neperformante și generează un cost redus cu riscul pentru bănci, spune Felix Daniliuc, director responsabil cu aria IMM la BRD Groupe Société Générale. Lucrurile în piață sun pozitive, adaugă Daniliuc, care a remarcat o „încordare” doar în cazul firmelor din agricultură, care nu au apelat însă la moratoriul aprobat de Guvern.
„Și noi ne uităm din perspectivă internă la acest sector și vedem că costul riscului este foarte scăzut sau performanța creditelor sectorului IMM este la cote foarte înalte”, spune Daniliuc.
Rata creditelor neperformante în rândul IMM a venit de la 36% în 2014, la 20% în 2016, 10,6% în 2018, 5,6% în 2021 și 4,1% în septembrie 2023, potrivit datelor de la BNR. Astfel, rata creditelor neperformante pentru firmele mici și mijlocii era în toamna anului trecut doar un pic mai mică decât media de 3,6% pe toate firmele, respectiv cea de 2,6% pe întregul portofoliu de credite bancare.
Daniliuc spune că programul cu garanții de stat IMM Invest, pornit în pandemie, a dus la mai multe încredere în rândul companiilor și băncilor și că în acest moment oferta de finanțare e vastă România.
În rândul firmelor, „în ansamblu, lucrurile sunt într-o zonă de optimism”, spune directorul BRD.
„Încercăm să ne uităm la industrii relevante, cum ar fi industria ambalajelor. Acolo vedem că se dezmorțește și există așteptări optimiste. Transporturile - există constrângeri sunt impedimente pe care le au din cauza concurenței neloiale, pe de altă parte sunt oportunități de business, vedem niște așteptări optimiste. Vedem relocări de facilități de producție din Europa în Vestul țării”, spune Daniliuc.
„Unde am văzut o oarecare încordare, e în zona de agribusiness, dar dacă a mai plouat, poate că a readus o nuanță de optimism”.
Guvernul a aprobat în ianuarie un moratoriu pentru plata ratelor la credite de către agricultori, însă aceștia nu s-au înghesuit cu cereri la bănci. Mai mult, băncile își susțin oricum clienții cu probleme, și gestul guvernului trebuie privit mai mult ca un element de confort pentru firme, „un fel de empatie”, arată directorul BRD.
„Și moratoriul precedent, mai-iunie 2020, când a trebuit să mobilizăm resurse imense pentru a gestiona un astfel de program și am avut 40-45 de cereri, deci un interes extrem de scăzut”.
„Ce se propune prin aceste moratorii este o păsuire, o amânare pe care băncile oricum o fac. E greu să vezi o bancă care nu vrea să-și ajute clientul. Nu mai putem discuta despre așa-ceva. Imaginea cu umbrela și cu soarele (Banca îți dă umbrela când e soare și o ia înapoi când plouă, n. red.) clar nu mai este valabilă în cadrul băncilor”, adaugă Daniliuc.
Firmele au nevoie de pregătire, de consultanță de afaceri și este obligația băncilor să ofere aceste lucruri pentru antreprenori, mai arată directorul BRD.
„Nu-mi imaginez, la nivelul anului 2024, companii, IMM, oricât de mici ar fi, fără să aibă o înțelegere cu privire la promovare online, de marketing online, sau ceea ce înseamnă să-și facă un plan, să înțeleagă un cash flow. Este un context la care trebuie să te adaptezi. Dar este rolul și obligația noastră, în special a băncilor, de a oferi mai mult decât produse și servicii bancare”, spune Daniliuc.
În ceea ce privește pregătirea pentru antreprenori, anul acesta banca are un program pentru 1.000 de firme la nivelul întregii țări.
„Pentru 2024 ne-am propus, printr-o inițiativă care se cheamă District IMM, să formăm, să implicăm într-un program de dezvoltare și de training 1.000 de companii, cărora să le oferim posibilitatea să înțeleagă mai bine, să se inspire, să aibă confirmări, să afle despre trenduri, să fie conștiente de deciziile pe care le iau. Și atunci vorbim despre ce înseamnă să-ți creezi o strategie sau un plan, despre cum poți să-ți creezi o echipă performantă, despre cum să gestionezi conflictele, astfel încât, la finalul zilei, clienții noștri să aibă mai mult confort în luarea deciziilor”.
„Până la urmă, e un demers pragmatic, dacă le e bine companiilor, ne e bine și nouă, și nu neapărat nouă, băncilor, ci întregii societăți”, adaugă el.
BRD nu se axează doar pe creditare, ci și pe zona tranzacțională, unde are un pachet operațional cu costuri zero pentru companiile mici, mai explică Daniliuc.
El mai arată că din cercetările interne privind satisfacția clienților, antreprenorii au așteptarea de a fi considerați parteneri și se așteaptă la proactivitate din partea băncii.
Determinarea mediului politic să fie un pic mai performanți, să evalueze mai repede proiectele, să facă plățile, pentru că nu sunt bani în piață, ar trebuie să fie principala preocupare a tuturor, spune Roxana Mircea, Managing Partner REI Grup.
„Noi avem aproape 100 de colegi și nu ni să plătește. Abia încasează oameni după 4-5 luni după ce ei fac plățile. Ei spun că n-au bani. Deci situația e tristă în piață. Nici primăriile n-au bani, nici privații n-au bani. Greu o duc. Nu vedem domenii foarte roz. Eu asta vă sfătuiesc pe toți, să cereți audiențe, să presăm, să trimitem adrese.
Noi constant facem asta, să vedem ce se întâmplă cu digitalizările astea, să ne mișcăm mai repede, pentru că nu putem să mai stăm 1-1,5 ani în evaluare mai ales când vorbim de automatizare, AI.
De ce nu se evaluează mai repede, de ce nu simplificăm măcar pe noile axe? Din păcate nu s-a înregistrat o performanță, tot sute de pagini depunem, nu mai zic de Tranziția Justă, care a fost un program dedicat în 6 județe cu circa 700 milioane euro pentru IMM-uri. A fost o teză de doctorat să scriem un proiect acolo”, spune aceasta
Din punct de vedere al eficienței, al performanței, continuă ea, bilanțul nu este pozitiv. Însă, antreprenorii nu pot rata fondurile europene.
„E complicat, dar totuși avem câteva miliarde pe masă în următoarele 6 luni și sfatul meu este să nu le rateze antreprenorii pentru că e greu să te duci și să te împrumuți la bancă, dobânzile sunt destul de ridicate, nu e atât de simplu în contextul în care și mediul de business e volatil.
Sunt niște finanțări pe care nu ni le putem permite să le ratăm, nu ne mai întâlnim cu ele, cu atât de multe miliarde. Avem 450 de milioane euro pe scheme de ajutor de stat, circa 500 milioane euro pe programe regionale, 600 milioane euro pe agricultură, 1 miliard euro la energie”, precizează Roxana Mircea.
Ea atrage atenția și vizavi de perioadele de depunere a proiectelor, menționând că sunt prea scurte.
„Stăm să facem ghidul un an de zile și, între ghidul consultativ și deschiderea sesiunii lăsăm o lună, cum avem acum pe Programul Regional Sud-Vest, unde trebuie să depunem între 2 aprilie și 2 mai. E o nebunie. De aceea noi pledăm să se lase perioade mai lungi cum fac agențiile de dezvoltare regionale. Deci, cele mai presante sunt programele regionale și microîntreprinderile”, afirmă aceasta.
Roxana Mircea le recomandă însă antreprenorilor să nu pornească proiecte fără să-și facă un punctaj, să fie atenți la cash, să lucreze cu bugete, să fie atenți și la oportunități și să se concentreze pe inovare.
„Putem să facem un salt în zona de performanță”, subliniază aceasta.
Octavian Radu, Co-fondator Smart Touch Technologies, a arătat că intenția UE de a reglementa AI este bună, dar modul în care încearcă să definească criteriile nu ajută foarte mult, deoarece văd foarte mult AI ca fiind o tehnologie monolitică.
AI are foarte multe componente în spate, foarte mulți algoritmi, foarte multe sisteme, și, punând sub aceeași umbrelă aceste sisteme diferite, acești algoritmi diferiți, încercarea de generalizare produce foarte multe probleme.
"Noi am apărut undeva spre finele anului 2021, în mijlocul pandemiei, când toți erau doctori, toți erau experți în medicină, toți se pricepeau la virusologie. Am ajuns în 2024, când toate lucrurile s-au schimbat la nivel mondial și acum toți sunt experți în AI.
Toată schimbarea asta și tot ce s-a întâmplat în zona AI a venit ca o provocare în a explica clienților ce faci tu diferit și de ce ceea ce facem noi pe parte de AI nu reprezintă acei roboți conversaționali cu care sunt ei obișnuiți.
A doua mare provocare pe care am avut-o a fost explozia de AI, care ne-a afectat foarte mult pe partea financiară, pe partea de prețuri. De ce? Noi am creat niște modele de la zero, care rulau pe niște plăci video în cloud. Noi ne-am făcut niște estimări bazate de prețurile din cloud, dar aceste prețuri au crescut foarte mult, de la dublu la triplu, în perioada iunie 2023 - prezent. Impactul a fost foarte mare pe partea de cheltuieli și, implicit, venituri.
În acest context, ne gândim foarte serios ca partea de AI s-o mutăm către altcineva și să avem astfel o soluție hibridă din cauza volatilității prețurilor în ceea ce privește resursele AI din cloud", spune antreprenorul.
Andrei Manea, CEO CloudHero, explică faptul că discută aproape în fiecare zi cu diverși antreprenori din zona IT și înțelege că cheltuielile generate de cloud sunt reale. Pe lângă finanțarea care poate fi luată în cash și equity, mai există o sursă de finanțare, furnizată de la cloud provideri.
"Spre exemplu, noi, CloudHero, avem un serviciu pe care nu-l facem din interes comercial, și anume ajutăm companiile să acceseze credite bancare. Pe pagina mea de LinkedIn sunt multe testimoniale de la startup-uri care au luat credite bancare, de ordinul a 100.000 euro, care te ajută la dezvoltarea business-ului dacă angajezi doi programatori care să lucreze la produsul tău.
Recomand antreprenorilor să se uite, mai ales când sunt în perioada de validare a produsului, la metode alternative de finanțare, care nu implică equity. Spre exemplu, jucătorii mari oferă credite pentru cloud. Noi recomandăm companiilor să utilizeze facilitățile oferite de jucătorii mari, prezentăm aceste facilități și ajutăm companiile să le înțeleagă, fără a avea un interes comercial dacă le utilizează. Reușești, astfel, să dezvolți business-ul fără să dai equity în schimb. Observăm că aceste facilități, care sunt o oportunitate, nu sunt cunoscute.
CloudHero este o companie care furnizează servicii devops, o nișă în zona de administrare de servere și cloud computing. 40% din clienții noștri sunt din afara cloud-ului, sunt clienți care dețin data center sau închiriază servere. Cloud-ul devine prohibitiv de scump când îl folosești la scară mare și îl folosești într-o manieră tradițională, adică consumi resurse și le ții mereu pornite. El este bun pentru că îți oferă imediat o resursă aproape nelimitată și plătită la oră. Atunci când ai nevoie de putere de calcul, poți să dispui imediat de capacitate de calcul. Când consumul tău de cloud devine predictibil, atunci poți să te uiți și la alte metode, cum ar fi să îți pui infrastructura într-un data center, opțiune care presupune niște investiții în echipamente", explică acesta.
Marius Ghenea, Managing Partner Catalyst Romania, a afirmat că ultimii ani au fost unii plini de provocări pentru companiile de tehnologie, atât start-up-uri cât și cele dezvoltate, precum și pentru finanțatori și întregul ecosistem al pieței, urmare a nevoii tot mai mari de tehnologie și digitalizare și așteptărilor mari cu privire la evaluarea companiilor, rezultând corecții logice ale acestora din urmă în 2022 și
2023.
“Această corecție a venit cu mai multe probleme, și în 2024 suntem încă în această paradigmă, și anume companiile de tehnologie care se bazează pe o creștere foarte rapidă nu mai reușesc să atragă aceleași runde de finanțare, cu siguranță nu aceleași evaluări pe care le-a fi obținut cu un an în urmă, pe baza acelorași indicatori. Asta înseamnă că devine din ce în ce mai imporant să încerce să crească în mod durabil, cu o convergentă cât mai clară către un EBITDA pozitiv, breakeven, profitabilitate, dar nu cu orice preț”, a afirmat antreprenorul.
El a remarcat că niciodată în istoria României, a Europei și a întregii planete nu a existat mai mult capital disponibil în zona finanțărilor de tip venture capital, growth sau private equity, dar în același timp rezultatele au fost foarte slabe, în 2023 cel puțin, în privința capital deployment.
În Europa de Vest și SUA, circa 80% dintre rundele de finanțare de anul trecut au implicat o scădere a valorii companiilor, potrivit reprezentantului celui mai vechi fond de venture capital din România, care a investit până în prezent în peste 20 de companii, prin cele două fonduri dedicate – Catalyst Romania Fund I, urmat de Catalyst Romania Fund II.
“Cred că asta este problema fundamentală: antreprenorii și ceilalți acționari trebuie să înțeleagă că suntem într-o nouă paradigmă și că pentru a crește din nou trebuie să trecem și prin aceste puncte de inflexiune care se duc uneori în jos ca să revină puternic în creștere”, apreciază Ghenea.
Andreea Artenie, Managing Partner Artenie, Secrieru&Partners, spune că a lansat și susținut business-ul, până acum, doar cu “bani din buzunar” și că băncile i se par mai degrabă ca facând parte din mediul public, nu cel privat, că nu își asumă riscuri și că are impresia că acestea fac parte dintr-o lume total diferită.
“Am deschis în septembrie 2020 cu banii din buzunar. Nu suntem ca profil nici bancabili – nu există produse pentru noi, iar băncile ne privesc inclusiv din perspectiva corporate ca pe o struțocămilă, pentru că nu înțeleg foarte clar, nefiind înregistrați pe legea societăților comerciale, nu știu cum să ne trateze. Când le place, suntem persoane fizice, când nu le place, suntem PFA, ca urmare abordarea este
foarte conjuncturală”, afirmă antreprenoarea.
Singura soluție de finanțare pentru Artenie, Secrieru &Partners rămân fondurile proprii, pentru că fondurile de venture capital sunt interesate de un parteneriat, care însă vizează atragerea entității ca investitor în produsele proprii puse la dispoziție pe piață.
Dacă fondurile de investiții își asumă riscuri, nu la fel fac băncile, apreciază Andreea Artenie: “Mi se pare uneori că facem parte din 2 lumi complet diferite – realitatea mea nu este în niciun fel realitatea dumnealor (a reprezentanților băncilor, n.r.). În momentul în care am auzit cuvântul parteneriat în survey-urile pe care dumnealor le desfășoară m-am gândit că poate nu citesc corect nici acele survey-uri, pentru că noi când spunem băncii “ne dorim un parteneriat” înseamnă că nu-l avem, nu le oferim neapărat încrederea noastră”.
Totodată, avocatul afirmă că schimbările fiscale “trebuie să înceteze” și că lipsa de predictibilitate dată de aceste modificări permanente este “înfiorătoare”.
“Mi-aș dori să spun că business-ul poate să ofere unui antreprenor o predictibilitate mai mare de 6 luni. Nu cred că este real să gândesc măcar asta și atunci schimbările fiscale trebuie să înceteze”, mai spune Artenie.
Evelina Necula, cofondator Kinderpedia, spune că platforma de comunicare și management în educație, prezentă acum în 27 de țări și cu peste 2.000 de unități școli și grădinițe înregistrate, caută o finanțare de 4 milioane de euro.
“Genul de capital de care avem noi nevoie ca să creștem este patient capital, pentru că ciclurile de transformare în educație sunt mult mai lungi decât în fintech. Ne ducem către investitori cu o viziune pe termen lung. (...) Este nevoie să găsim acei parteneri alături de care vom crește sustenabil pe mai departe, niște parteneri care pot fi de tip vc, dar și de alte tipuri, poate fi o rundă mixtă. Să rămâi cantonat într-singură formă de finanțare s-ar putea să-ți întârzie foarte mult calendarul”, spune Evelina Necula.
Platforma a crescut atât organic, susținută de utilizatorii early adopters, cât și cu ajutorul lanțurilor educaționale care au testat și care au ales ulterior să scaleze utilizarea soluției Kinderpedia, dar și prin consolidarea echipelor proprii, în special în vestul Europei.
“Eliminarea facilităților pentru programatori ne-a afectat și pe noi, dar avem antrenat mușchiul adaptabilității”, mai spune ea.
