Media trimestrială a indicatorului sugerează o contracție a PIB față de T4, ceea ce ar însemna o continuare a recesiunii tehnice începută în a doua parte a anului trecut.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată pe Profit Insider
Indicele de încredere în economie (Economic Sentiment Indicator – ESI) a scăzut la 92 de puncte în martie, de la 93,8 puncte în februarie.
La finele lunii februarie, SUA și Israelul au atacat Iranul, care a răspuns cu atacuri asupra țărilor aliate cu SUA din regiune și cu restricționarea severă a traficului naval prin Strâmtoarea Ormuz.
Prețurile la petrol și gazele naturale au crescut abrupt pe parcursul lunii martie.
ESI este calculat de Comisia Europeană pe baza răspunsurilor managerilor din principalele sectoare ale economiei, precum și ale consumatorilor și are un grad înalt de corelare cu evoluția produsului intern brut.
Este a unsprezecea lună la rând când ESI se află sub pragul neutru de 100 de puncte, ceea ce indică o contracție a economiei. Mai mult, pe ansamblul primului trimestru din acest an, media ESI a scăzut la 92,7 puncte, față de 93,1 puncte în trimestrul al patrulea din 2025, respectiv 94,3 puncte în trimestrul al treilea.
Scăderea ESI la început de 2026 ar putea semnaliza o scădere trimestrială a PIB în primul trimestru din acest an, notează Rareș Racoviță, analist la BCR.
Economia s-a contractat cu 1,9% în termeni trimestriali în trimestrul al patrulea din 2025, după o scădere trimestrială de 0,1% în trimestrul al treilea, ceea ce a dus la o recesiune tehnică în a doua jumătate a anului trecut.
Dinamica anuală a PIB a încetinit la 0,1% în T4, de la 1,7% în trimestrul precedent. Pe tot anul, PIB a crescut cu 0,7%, față de avansul de 0,9% din 2024.
Încrederea în rândul consumatorilor a scăzut cu 0,5 puncte față de februarie, înregistrând a patra lună la rând sub nivelurile din pandemie, respectiv în preajma minimelor istorice din timpul crizei economice din 2010–2011.
Consumatorii raportează o deteriorare a așteptărilor privind situația financiară și economică viitoare, precum și o scădere a intențiilor de a face achiziții semnificative în perioada următoare.
Populația se confruntă cu o scădere a veniturilor reale începând cu vara anului trecut, pe fondul accelerării inflației la aproape 10% pe an, în timp ce dinamica salarială nominală a încetinit semnificativ.
Mai mult, sondajul arată o creștere a așteptărilor inflaționiste în rândul populației la cel mai ridicat nivel de după august 2025, când au fost majorate taxele pe consum, notează analistul BCR.
Temerile privind șomajul în rândul populației în următoarele douăsprezece luni au crescut la cel mai înalt nivel din decembrie 2020, mai arată analistul BCR.
Managerii din comerțul cu amănuntul raportează așteptări mai mici privind vânzările viitoare și o creștere a stocurilor, ceea ce a determinat o scădere a indicatorului sectorial cu 3 puncte. Vânzările cu amănuntul sunt în scădere începând cu luna august a anului trecut, în contextul majorării TVA și a accizelor, precum și al scăderii veniturilor reale.
În ianuarie, vânzările au scăzut cu peste 9% anual pe seria brută, date ajustate cu inflația.
În sectorul industriei manufacturiere, indicele a scăzut cu 1,5 puncte, pe fondul scăderii comenzilor și al așteptărilor mai mici de producție. Producția industrială a scăzut cu 3,3% anual în ianuarie, față de o contracție de 0,5% așteptată de analiști. În 2025, industria a înregistrat al treilea an consecutiv de scădere a producției. Datele PMI pentru februarie arată cel mai redus nivel istoric pentru România.
Managerii firmelor din sectorul serviciilor raportează vânzări mai slabe în lunile trecute, precum și așteptări de afaceri mai slabe în perioada următoare, ceea ce a dus la o scădere a indicelui sectorial de 1,1 puncte.
Sectorul construcțiilor a înregistrat o scădere a indicelui de 1,1 puncte, pe fondul scăderii comenzilor și a intențiilor de angajare.
Așteptările inflaționiste au crescut în toate sectoarele, în timp ce intențiile de angajare au scăzut în servicii, retail și construcții.
Indicele intențiilor de angajare a scăzut în martie la 97,8 puncte, de la 99,1 puncte în luna precedentă, semnalizând o răcire suplimentară a pieței muncii.
Impactul războiului se simte în toată Europa
La nivelul Uniunii Europene, ESI a scăzut în martie la 96,7 puncte, de la 98,2 puncte în luna precedentă, la cel mai scăzut nivel din ultimele șase luni.
„Războiul din Orientul Mijlociu a dezechilibrat în mod clar economia zonei euro. În timp ce ultimele luni au arătat încă mai multă încredere într-o redresare pe fondul unor investiții publice și cheltuieli de consum mai puternice, îngrijorările legate de o nouă criză energetică au trecut pe primul plan în această lună”, arată Bert Colijn, economist-șef al ING Bank Olanda.
Cele mai mari scăderi ale indicilor s-au înregistrat în rândul consumatorilor (pe seama temerilor de inflație mai mare) și al retailului.
Economistul ING arată că producția nu a fost încă afectată semnificativ, dar că au crescut așteptările inflaționiste în rândul firmelor, precum și temerile privind scăderea vânzărilor.
„O încheiere relativ rapidă a conflictului ar limita, desigur, consecințele economice, dar îngrijorările legate de efectele pe termen lung încep în mod clar să afecteze starea de spirit din Europa”, notează Colijn.
Indicatorul privind intențiile de angajare la nivelul UE a scăzut de la 98,6 puncte la 97,3 puncte, cel mai redus nivel din ultimele șase luni.
