Încrederea populației și firmelor în economie s-a prăbușit în aprilie pe fondul pandemiei Covid-19. Datele analizate de Profit.ro arată cea mai mare scădere de după 1992 și un nivel mai redus decât cel de la apogeul crizei financiare din 2008-2009. Industria, serviciile și comerțul sunt cele mai afectate, în timp ce încrederea consumatorilor, deși zguduită, nu s-a dus totuși spre minime istorice.
Românii s-au speriat de pandemia Covid-19 și de efectele aduse de măsurile de carantină asupra economiei. Indicatorului percepției asupra economiei (ESI – economic sentiment indicator) și indicatorul perspectivelor de angajare (EEI – employment expectations indicator) au înregistrat unele dintre cele mai abrupte scăderi din Uniunea Europeană în aprilie, arată date ale Comisiei Europene analizate de Profit.ro.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
ESI este un indice compozit, realizat pe bază de sondaj, care arată percepția operatorilor economici și a populației privind starea actuală a economiei, precum și așteptările pentru evoluția viitoare. Indicatorul este calculat de Comisia Europeană și are un nivel ridicat de corelare cu evoluția produsului intern brut, fiind utilizat de economiști pentru a vedea care este tendința în economie.
Indicele a plonjat de la 99,6 puncte în martie la 65,3 puncte în aprilie. Este a doua cea mai mare scădere lunară după iulie 1992. Indicatorul a ajuns la cel mai redus nivel de după 2002, de când calculul se face pe medie de 5 subsectoare (industrie, servicii, consumatori, comerț cu amănuntul și construcții).
Cele mai rele date vin din industrie, servicii și comerț. Construcțiile și încrederea consumatorilor au scăzut, de asemenea, abrupt, dar n-au ajuns în preajma minimelor istorice.
“Oamenii au rămas mai optimiști decât în criza din 2009-2010, percepând probabil această criză ca un șoc tranzitoriu. Acest lucru ar putea reflecta într-o oarecare măsură și încrederea în gestionarea crizei de către autorități”, scrie Eugen Sinca, analist BCR.
Graficul arată că încrederea consumatorilor pare să meargă pe aceeași traiectorie din toamna lui 2008. Criza a mai avut, însă, o lovitură de amploare pentru încrederea populației în 2010, când a fost crescută taxa pe valoarea adăugată și au fost reduse salariile bugetarilor.
Componenta anticipativă a așteptărilor de producție a înregistrat cea mai accentuată scădere pe subcomponentele din industrie, urmată de comenzi la export. Puțin peste 1 milion de persoane sunt în șomaj tehnic și alte 270.000 de contracte au fost încetate. Circa o treime dintre acestea sunt în industrie, ramură foarte expusă la mediul extern.
“Vestea bună este că o serie de companii au anunțat repornirea parțială a producției. O capacitate mai mare a industriei manufacturiere în comparație cu alte sectoare de a lua măsuri de protecție pentru angajați ar putea fi un factor decisiv pentru reluarea mai rapidă a muncii”, scrie Sinca.
Datele mai arată și o deteriorare a perspectivelor pentru achiziția de autoturisme, locuințe sau îmbunătățirea locuințelor în următoarele 12 luni.
Măsurile de restricție ar trebui să fie ridicate treptat începând cu 15 mai, deși autoritățile avertizează că există riscul creșterii îmbolnăvirilor și că data ar putea fi modificată.
Circa 12.200 de persoane au fost diagnosticate cu noul coronavirus, dintre care 695 au decedat. Peste 250.000 de persoane au fost amendate de autorități pentru încălcarea restricțiilor de circulație din ordonanțele militare.
Guvernul mizează pe o scădere economică de doar 1,9% în acest an, în timp ce instituțiile financiare internaționale și băncile văd o recesiune de 5-7% în 2020. Economia ar urma să revină pe creștere în 2021, dar nu va recupera decât parțial scăderea din acest an.
