Rata anuală a inflației a scăzut în septembrie la 8,8%, de la 9,4% în august. Prețurile au continuat să crească în general față de ultima lună a verii, însă un efect de bază substanțial a dus la încetinirea inflației anuale, în rând cu așteptările băncii centrale. Creșteri substanțiale de prețuri față de august avem la combustibili, cartofi, utilități, curent electric, chirii și transport aerian.
Prețurile alimentelor au crescut cu 10,4% față de septembrie 2022, cele ale mărfurilor nealimentare, cu 6,7%, în timp ce serviciile s-au scumpit cu 12,1%.
Față de luna august, prețurile de consum au crescut cu 0,8%, în condițiile în care alimentele s-au scumpit cu 0,3%, mărfurile nealimentare cu 1% și serviciile cu 1,1%. Este a treia cea mai mare inflație lunară din acest an (după +1% în februarie și martie), și considerabil peste cea din lunile de vară de 0,2-0,5%.
Banca Națională a României estima o scădere a inflației la 8,9% la finele trimestrului al treilea și vede apoi inflația coborând la 7,5% la finele anului.
Erste estima o scădere la 8,4% a inflație anuale, în timp ce ING aștepta o scădere la 8,5%.
Comparativ cu anul trecut s-au ieftinit energia electrică (-8%), uleiul (-14%) și produsele de morărit (-12%). S-au scumpit restul produselor, cu cele mai mari creșteri la pește, bere, articole chimice și articole de igienă și cosmetice (de circa 17%), detergenți, energie termică și transport aerian (de circa 24%) și apă, canal și salubritate (de 21%).
Față de luna august, scăderi de prețuri au fost la produsele de morărit (-3%), fructe (-1,9%), ulei (-2%). Prețurile au crescut pentru aproape toate celelalte produse, evoluții notabile în sus fiind la legume (+3%, deși recolta de toamnă ar fi indicat o scădere), unde se remarcă scumpirea cartofilor cu 6,7%, detergenți (+2,3%), cărți, ziare și reviste (+3,6%) și mai ales combustibili (+2%) și apă, canal și salubritate (+3%) și electricitate (+1,6%) care au și o pondere mare în coșul de consum. Alte creșteri notabile au fost la chirii (+2%), transportul aerian (+2,8%), servicii poștale (+7,5%).
Scumpirile din majoritatea categoriilor de produse arată că inflația este încă persistentă și că va mai dura până aceasta va intra în ținta băncii centrale de 1,5-3,5%. De altfel, cea mai recentă prognoză a BNR arată că acest lucru nu se va întâmpla mai devreme de jumătatea lui 2025.
Rata inflației de bază (CORE2 ajustat), din care sunt excluse prețurile administrate, cele volatile, tutunul și alcoolul, și care este urmărită îndeaproape de BNR, a scăzut de la 12,1% în august la 11,4% în septembrie, dar se menține deasupra inflației generale.
De traseul inflației depinde și politica monetară a BNR, mai exact momentul de la care va începe scăderea dobânzilor și amploarea acestora. Analiștii estimează că BNR ar putea începe să taie dobânda cheie din al doilea trimestru din 2024 sau chiar mai târziu, după jumătatea anului. La ședința din octombrie banca centrală menținut nemodificate dobânzile, la fel ca și la celelalte ședințe de după ianuarie.
