' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3E%3C/svg%3E){kind=small}
De ea depind salariile a sute de angajați, deja neplătiți de mai bine de trei luni. Creșterea semnificativă a prețului energiei electrice și problemele de aprovizionarea cu materii prime pe Dunăre sunt principalele motive.
Ultimii bani pe care i-au încasat reprezintă o parte din salariul lunii mai: 1.500 de lei de fiecare angajat, primiți în două tranșe de 500, respectiv 1.000 de lei. Pe lista restanțelor se adaugă bonurile de masă ori alte drepturi stipulate în Contractul Colectiv de Muncă, neachitate de un an - din august 2025.
Contactați de News.ro, reprezentanții Liberty Galați nu au oferit la acel moment și nici ulterior date referitoare la volumul celor două contracte, durata lor sau numărul de angajați implicați.
- UMB Steel SRL, din grupul UMB, deținut de familia Umbrărescu. Grupul UMB este activ în proiectare și construcții de drumuri și poduri, producerea de metale feroase și de produse din beton pentru construcții sau producerea energiei electrice. Pe 8 aprilie 2026, Consiliul Concurenței a autorizat preluarea combinatului siderurgic ArcelorMittal Hunedoara de către UMB Steel;
- Metinvest B.V., un grup de companii siderurgice și miniere cu operațiuni în Ucraina, Italia, Bulgaria, Marea Britanie și SUA. Grupul este controlat de omul de afaceri ucrainean Rinat Ahmetov;
- Sidenor Steel Industry - cel mai mare producător grec de produse din oțel;
- JSW Steel Limited - un producător multinațional indian de oțel, cu sediul în Mumbai;
- Jindal Steel (International), cu operațiuni internaționale pe piața oțelului, energiei și a minereurilor. În 2025, a preluat combinatul din Ostrava (Cehia).
Umbrărescu a trimis ofertă pentru fostul Sidex, dar nu poate fi luată în considerare. Nou regulament de vânzare a Liberty Galați
Valoarea minimă de vânzare încă nu a fost stabilită, dar va fi decisă în foarte scurt timp. Compania UMB Steel, controlată de Dorinel Umbrărescu, a transmis deja o scrisoare de intenție care nu poate fi luată însă în considerare, dat fiind că a fost comunicată anterior stabilirii noilor condiții.
La un an și șase luni de când a intrat, pe 5 martie 2025, în procedură de concordat preventiv, o formă juridică premergătoare falimentului, cel mai mare combinat siderurgic din sud estul Europei pare să evite dezastrul, în ultimul moment.
După două licitații ratate, cu un preț de pornire de 709, respectiv 463 milioane de euro, s-a decis vânzarea prin negociere directă. Primul pas - regulamentul, a fost finalizat.
"Da, există un regulament de vânzare care a fost conceput și transmis în draft, ca element de prezentare, pentru a stabili care e strategia la nivel general", a declarat pentru News.ro Paul Dieter Cîrlănaru, directorul general al CITR.
Alături de Euro Insol, CITR face parte din consorțiul de administratori concordatari numit să gestioneze procedurile de restructurare financiară la Liberty Galați după ce peste o sută de creditori au cerut falimentul combinatului, în instanță.
Destinatarul noului regulament de vânzare este în prima etapă Comitetul interministerial pentru protejarea intereselor statului la Liberty Galați. Acesta și-a reluat activitatea iar membrii săi au avut două întâlniri, în decursul lunii august, sub conducerea vicepremierului Oana Gheorghiu. Anterior, și-a întrerupt activitatea, odată cu plecarea PSD de la guvernare, în aprilie 2026, moment care a dus inclusiv la retragerea vicepremierului Marian Neacșu din funcția de conducere a Comitetului.
Cum va decurge procesul de negociere directă a vânzării Liberty Galați
"Acest proces, de negociere directă, are următoarea dinamică: se stabilește un preț minim, agreat de creditori, de la care pleacă posibilitatea formulării ofertelor.
Se deschide apoi un proces de colectare a unor oferte închise asupra activului. Se strâng ofertele în termenul stabilit, apoi, în prezența Comisiei (Interministeriale, n.r.) și a unui reprezentant al fiecăruia dintre ofertanți, se deschid ofertele.
Asta e etapa întâi", a explicat Cîrlănaru pentru News.ro noul mecanism de vânzare.
"Se constată ce oferte s-au formulat și care dintre ele, dacă una sau toate, îndeplinesc condițiile minimale stabilite de procedură, iar apoi se declanșează un proces, tot pe termen scurt, de negociere directă pentru îmbunătățirea acestor oferte, cu fiecare dintre ofertanți", arată directorul general al CITR care va fi cea de-a doua etapă.
"În urma acestui proces, se formulează ofertele finale. Acestea sunt analizate de noi, ca organizator al procesului de vânzare, și apoi se prezintă Adunării Creditorilor, care va agrea pe care dintre aceste oferte o acceptă. Oferta acceptată se transformă într-o vânzare directă pe care noi o perfectăm cu ofertantul", prezintă Cîrlănaru ultimii pași procedurali.
Conform acestuia, există pe tot acest parcurs condiții de garanții de participare și de susținere a ofertei.
"Entitatea care decide per se (ca atare, n.r.) asupra acestei strategii sunt creditorii în general, dar în mod special creditorii cu o pondere foarte mare din datorii, care sunt în cazul de față EXIM și ANAF. Comitetul (Interministerial, n.r.) participă la discuții atât cu noi cât și cu EXIM și cu ANAF, însă în final deciziile formale vor trebui luate mai ales de către EXIM și de către ANAF", explică directorul general al CITR.
Cum se va stabili noul prag minimal al vânzării combinatului siderurgic
Întrebat dacă există deja stabilit un prag minimal al vânzării prin negociere directă, a răspuns că nu, dată fiind necesitatea unei reevaluări a activelor și a situației combinatului.
"Pragul minimal este determinat de doi factori. Unul este ceea ce legea numește testul creditorului privat prudent, adică o valoare minimală pe care o entitate poate să o accepte într-un astfel de proces ca fiind valoarea minimă de recuperare dintr-un proces de recuperare. Acest test se realizează prin compararea propunerii supuse aprobării cu scenariul alternativ, care ar fi o vânzare în lichidare", arată Cîrlănaru.
Conform acestuia, este necesară corelarea valorii garanțiilor pe care le are fiecare creditor pentru a determina exact, în urma vânzării întregului combinat, de ce sumă ar beneficia fiecare dintre ei, în ipoteza vânzării.
Noul regulament de vânzare urma să fie distribuit, de la finalul săptămânii trecute, către toți cei peste o mie de creditori. În cursul acestei săptămâni vor fi centralizate reacțiile lor sau chiar votul lor direct.
"De îndată ce primim vot (votul creditorilor care dețin majoritatea creanțelor, n.r.), mergem la judecător pentru a omologa această propunere. După omologare, dăm anunțul de începere a negocierii directe. Avem un termen în septembrie (23 septembrie, n.r.) în procedură și este important ca cel târziu până atunci acest nou pas să fie agreat", indică directorul general al CITR următoarele etape procedurale.
De ce este necesară o nouă evaluare
În actuala procedură a fost făcută o singură evaluare, la începutul declanșării concordatului preventiv, în urmă cu un an și jumătate.
"Noi am cerut o actualizare a acestei evaluări, care să ia în considerare situația actuală a combinatului. La momentul la care evaluarea inițială s-a făcut, combinatul era funcțional, avea stocuri, situația sa economică era mult diferită. Valoarea unui activ depinde și de ce poate produce", explică directorul general al CITR.
"O analogie este să spui că valoarea unui mijloc de transport poate varia în funcție de cât de scump este combustibilul aferent, pentru că înseamnă că poți să faci mai mult sau mai puțin business cu el. În cazul de față, spre exemplu, analogia se referă la certificatele de carbon", susține Cîrlănaru.
Introdusă de două decenii, schema UE de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră este principalul instrument de piață pentru reducerea emisiilor de CO2. Mecanismul stabilește un plafon al emisiilor de gaze cu efect de seră pentru instalațiile industriale, pe principiul "plafonare și comercializare".
Pentru a respecta acest plafon, instalațiile primesc cu titlu gratuit certificate de GES ori le pot cumpăra de la bursă. Conform Ministerului Mediului, în cazul în care plafonul emisiilor de gaze este depășit față de alocarea gratuită de certificate, operatorii vor plăti o penalitate de 100 euro/ tona CO2, indexată cu indicele european al prețului de consum. În schimb, în cazul în care emisiile sunt reduse și se află sub nivelul volumului de certificate alocate cu titlu gratuit, companiile pot comercializa certificatele rămase sau le pot reporta pentru anii următori.
Modul cum a gestionat Liberty Galați în perioada 2019 - 2022 mai multe tranzacții cu certificate de emisii de gaze cu efect de seră CO₂ face în prezent obiectul unei anchete a DIICOT, prejudiciul estimat de procurori fiind de 300 de milioane de euro.
Problema certificatelor nu vizează doar trecutul, ci și prezentul și viitorul combinatului.
"Având în vedere lipsa de activitate din ultimii trei ani, practic oricine repornește acolo nu mai beneficiază de certificate de carbon. Alocarea de certificate de CO2 se bazează pe volumul de producție din ultimii doi ani. Și, cum în ultimii doi ani nu a fost producție aproape deloc, pierderea asta generează un Capex (Capital Expenditures - cheltuielile de capital făcute de o companie pentru a cumpăra, îmbunătăți sau întreține active pe termen lung, n.r.) de vreo 180 de milioane de euro care, evident, influențează valoarea activului. E doar un exemplu.
Pe scurt, în lipsa acestor certificate potențialul cumpărător trebuie să mai ia în calcul alte aproximativ 200 de milioane de euro, au declarat pentru News.ro persoane din conducerea Liberty Steel. La aceasta se adaugă alte aproximativ 200 de milioane de euro necesare în cazul repornirii integrale a fluxurilor de producție.
UMB Steel, interesată de preluarea combinatului Galați
"A existat o adresă transmisă către noi, de către UMB Steel, care specific expres că nu este o ofertă angajantă și are un termen destul de general de exprimare a modului în care doresc achiziția. Această ofertă nu s-a făcut într-un cadru procedural în care ea să poată să producă efecte, pentru că noi nu aveam un proces anume (regulament de vânzare stabilit la acel moment, n.r.)", susține Cîrlănaru.
"Ea a fost transmisă ulterior ultimei licitații, dar era inferioară prețului minim de licitație stabilit, deci nu putea fi unul de plecare pentru licitație", arată Cîrlănaru motivele pentru care intenția companiei românești nu a fost luată concret în considerare.
Reprezentanți din conducerea Liberty Galați au declarat pentru News.ro că suma specificată în adresa transmisă de UMB Steel era de aproximativ 320 de milioane de euro. Chiar dacă nu a fost făcută în cadrul procedural, oferă motive de optimism privind o eventuală tranzacție.
Nu este pentru prima dată când UMB Steel, controlată de familia omului de afaceri Dorinel Umbrărescu, se arată interesată de combinatul gălățean. În septembrie 2025, își exprima intenția de a prelua o parte din datoriile Combinatului Siderurgic Galați, garantate cu capacitățile de producție. Anterior, o făcuse și în mai 2025.
"Societatea UMB Steel își manifestă intenția fermă de a achiziționa de urgență activul funcțional reprezentând combinatul siderurgic din Galați, de la societățile Liberty Galați și Liberty Tubular, prin intermediul unei finanțări acordate de către Exim Banca Românească, rezultând în achitarea integrală a datoriilor înregistrate de către cele două societăți față de Exim și ANAF. Rambursarea creditului acordat de către Exim va fi structurată astfel încât să fie achitată din activitatea UMB Steel, în termenii ce urmează a fi agreați", se arată în documentul transmis Guvernului de UMB Steel, document consultat de News.ro.
După mai bine de un an de la această scrisoare de intenție și după ce a cumpărat caietul de sarcini dar nu s-a prezentat la niciuna dintre licitațiile cu preț de pornire de 709, respectiv 463 milioane de euro, UMB Steel revine.
"Este relevant că există acest interes și acest ofertant, ca și oricare altul, acum, odată cu pornirea procesului de negociere directă, poate veni să susțină această ofertă", mai spune directorul general al CITR.
Ultimul cuvânt în ceea ce privește tranzacția îl va avea Adunarea Creditorilor, controlată de statul român prin ANAF și Exim Banca Românească, entitățile care au împreună cele mai mari sume de recuperat: aproape 450 de milioane de euro.
"Până la urmă, prețul (limită de vânzare, n.r.) nu-l stabilește nici evaluatorul, nici noi, o să-l stabilească creditorii. Însă modul în care creditorii se uită la această tranzacție și posibilitatea de scădere a prețului depind de modul în care ne uităm obiectiv la cât capital poate produce acest activ, în orice situație", concluzionează Paul Dieter Cîrlănaru, directorul general al CITR.
Printre cei cinci investitori înscriși la cele două licitații au fost și Metinvest B.V., controlat de omul de afaceri ucrainean Rinat Ahmetov, Jindal Steel (International) - cu operațiuni internaționale pe piața oțelului, energiei și a minereurilor, Sidenor Steel Industry - cel mai mare producător grec de produse din oțel și JSW Steel Limited - un producător multinațional indian de oțel, cu sediul în Mumbai.
Reprezentanții Jindal Steel au vizitat, la mijlocul lunii iulie, platforma siderurgică gălățeană. Anterior au făcut-o și cei de la UMB Steel sau Metinvest.
Cine a rămas în cursă pentru vânzarea Liberty Galați
Prețul total de pornire pentru cele 2 active funcționale scoase la vânzare, cel al Liberty Galați propriu-zis și cel al Liberty Tubular Products, a fost de 709 milioane euro la prima tentativă și de 463 milioane euro la cea de-a doua, ambele finalizate fără oferte.
Acum, activele vor fi reevaluate și se va trece la negociere directă, au spus sursele citate.
Potrivit acestora, investitorii interesați rămași, cu care se va negocia, sunt UMB Steel, din grupul UMB deținut de familia Umbrărescu, Metinvest al antreprenorului Rinat Ahmetov, cel mai bogat ucrainean, și grupul indian Jindal Steel al omului de afaceri Naveen Jindal.
Guvernul a decis prin ordonanță de urgență, în aprilie, că creanțele deținute de către ANAF, alte instituții ale statului sau bănci de stat la companii private vor putea fi preluate de către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), scopul fiind prevenirea intrării firmelor repective în colaps, protejarea locurilor de muncă și limitarea efectelor negative asupra economiei naționale
De asemenea, active considerate a fi de interes strategic aparținând unor companii aflate în dificultate, cum ar fi Liberty Galați, vor putea fi salvate inclusiv prin preluarea lor contra ștergerii datoriilor bugetare ale companiilor proprietare.
ANAF și Exim Banca Românească au creanțe însumate de aproape 1,3 miliarde lei asupra Liberty Galați, dintr-un total de datorii ale companiei de circa 4,7 miliarde lei.
Întrebat în mai de Profit.ro despre aceste acte normative, șeful Euro Insol, Remus Borza a declarat că, dacă și licitația din iunie va eșua, el consideră că statul român, prin AAAS, va trebui să intervină și să preia combinatul siderurgic în contextul creanțelor.
″Guvernul și-a făcut treaba cu aceste acte normative. Eu cred că, dacă Liberty nu se vinde nici la licitație din iunie, AAAS va trebui să îl preia în contul creanțelor, iar ulterior să înființeze o societate de tip SPV, în care să aducă drept aport la capital activele combinatului, și să găsească un partener care să vină cu cash-ul necesar repornirii activității. Nu se mai poate aștepta, întrucât activele nu pot fi ținute atâta timp în conservare, iar între timp vor pleca toți oamenii buni″, a punctat șeful Euro Insol.
Confruntat cu multiple solicitări făcute de creditori de declanșare a insolvenței, Liberty Galați (denumit în trecut Sidex Galați) intra în martie 2025 în procedura de concordat preventiv.
Măsura juridică previne insolvența, permite restructurarea datoriilor și reluarea activității în condiții negociate.
Dat fiind că datoriile totale erau de aproximativ un miliard de euro, combinatul a fost propus spre vânzare.
Prețul de pornire al primei licitații, organizată pe 12 martie 2026, a fost de 709 milioane de euro. Ulterior, a fost luată decizia scăderii prețului de pornire la nivelul 444 milioane de euro.
