Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială recomandă prelungirea cu un an a calendarului de tranziție la Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS) pentru instituțiile financiare nebancare reglementate de Banca Națională a României. Recomandarea CNSM, organism din care face parte și conducerea BNR, vine pe fondul crizei generate de pandemia COVID 19.
Instituțiile financiare nebancare vor fi obligate, cel mai probabil, să schimbe integral sistemul contabil începând cu 1 ianuarie 2023 și nu 1 ianuarie 2022 așa cum era prevăzut anterior de către banca centrală.
Pentru IFN, amânarea reprezintă o veste bună din punct de vedere al costurilor, în condițiile în care trecerea la noul sistem de raportare înseamnă nu doar investiții mai mari în sistemul informatic, dar și costuri de capital, în condițiile în care pierderile potențiale trebuie recunoscute și provizionate mai devreme decât în cazul contabilității actuale.
CITEȘTE ȘI INFOGRAFIC Traficul auto și al persoanelor - aproape inexistent pe fondul pandemiei Covid-19, în anumite momente și artereȘi restul calendarului de tranziție se prelungește cu un an. Astfel, în perioada 2019 – 2022, IFN-urile înscrise în Registrul general să raporteze în scop informativ și date retratate după IFRS.
IFN din Registrul special – unde sunt incluse societățile nebancare mai mari ca active sau rulaje – vor aplica o perioadă de tranziție între ianuarie 2021 și decembrie 2022 în care vor diminua fondurile proprii cu ajustările pentru pierdere generate de aplicarea IFRS 9.
Circa 170 de IFN figurează în Registrul general, inclusiv societăți de leasing și de credite de consum. 70 de societăți sunt înscrise și în Registrul special și supravegheate direct de către BNR.
Banca centrală a decis aplicare raportării contabile internaționale în cazul IFN după ce din 2018 băncile au trecut la IFRS. Fondul Monetar Internațional a recomandat autorităților române să elimine arbitrajul de reglementare din piața financiară.
IFN aveau în bilanțuri credite de 34,4 miliarde de lei la finele anului trecut, în creștere cu aproape 12% față de 2019. Trei sferturi dintre împrumuturi sunt finanțări acordate firmelor nefinanciare. Spre comparație, băncile aveau credite acordate sectorului neguvernamental de 267,6 miliarde de lei la finele anului trecut.
Din CNSM fac parte conducerea BNR, a Ministerului Finanțelor și a Autorității de Supraveghere Financiară.