”Nu pot să vă confirm, indiferent de anunțul care se va publica mâine și este posibil să fie un trimestru negativ (,,,) vreau să fac un apel la rațiune și la calm”, a spus ministrul de Finanțe ieri seară, cu câteva ore înainte de anunțul oficial.
El a mai spus că România nu este în pragul unei crize importante.
„Dacă am fi fost puși în fața unei crize majore, primii ar fi observat investitorii. Dar ei sunt din ce în ce mai optimiști. (…) Nu există nicio comparație între ce se întâmplă acum cu ce s-a întâmplat în 2009”, a declarat Alexandru Nazare.
Ministrul de Finanțe și-a argumentat optimismul și a vorbit despre obiectivul din acest an.
„Trebuie să ne uităm la creșterea economică pe 2025, e adevărat mai modestă, dar este de apreciat că am menținut România pe creștere (…) Acum eram într-o criză profundă din care nu ne reveneam decât în câțiva ani dacă nu luam măsurile din 2025 (…) nu a existat o alternativă (…)
Am fi avut FMI în România, măsurile ar fi fost mult mai dure cu impact asupra oamenilor (…) Obiectivul este să revenim pe creștere la potențial în 2026”, a adăugat Alexandru Nazare, la Antena 3.
Totuși, ministrul a recunoscut că un eventual anunț al INS privind recesiunea tehnică „nu trebuie minimizat” deoarece „este un semnal care ne arată că în unele sectoare industria suferă”.
Economia României a intrat oficial în recesiune tehnică
Economia României a frânat puternic în trimestrul al patrulea și și-a redus atât dinamica anuală, cât și pe cea trimestrială.
De ce este important Recesiunea tehnică definește o perioadă în care produsul intern brut (PIB-ul) unei țări a scăzut pentru două trimestre consecutive, comparativ cu trimestrul anterior. Acest concept este diferit de recesiunea „clasică”, care ia în calcul și alți factori precum evoluția ocupării forței de muncă, producția industrială sau venitul disponibil.
România a mai trecut prin recesiuni tehnice cauzate de tranziția post-comunistă (1996-1999) sau de pandemia COVID-19 (2020).
De asemenea important Este un semnal de alarmă pentru economie și poate fi un avertisment pentru investitori, afaceri și guverne, necesitând ajustări strategice, precum stimulente fiscale sau revizuirea bugetelor.
Pe tot anul 2025, economia a crescut cu doar 0,6%, față de 0,9% în 2024 și 2,3% în 2023, arată datele semnal de la Statistică.
În trimestrul al patrulea, creșterea anuală a încetinit la 0,1% pe seria brută, de la 1,7% în trimestrul precedent.
Mai mult, în termeni trimestriali, economia a scăzut cu 1,9% în trimestrul al patrulea comparativ cu trimestrul al treilea. În trimestrul al treilea scăzuse cu 0,1% față de precedentul.
Cele două trimestre consecutive de scădere înseamnă că tehnic economia se află în recesiune.
Pentru 2026, economiștii se așteaptă la o accelerare a creșterii economice la circa 2%, deși datele probabil vor fi revizuite în jos pe seama performanțelor slabe din trimestrul al patrulea, care de regulă are un efect și în startul noului an.
Detaliile PIB din trimestrul patru vor fi publicate ulterior de Statistică, datele de azi fiind unele semnal.
Datele privind încrederea sugerau o contracție economică în a doua parte a lui 2025, pe fondul aplicării măsurilor de reducere a deficitului, în principal creșteri de taxe (TVA și accize) și unele tăieri de cheltuieli.
Mai mult, pesimismul consumatorilor s-a prelungit și la startul acestui an, când au intrat în vigoare alte creșteri de taxe, de data aceasta locale. Totodată, impozitele pe dividende au fost majorate la început de an.
Inflația a crescut puternic începând cu luna iulie, pe fondul creșterii facturilor la energie și apoi, din august, ca urmare a majorării taxelor pe consum, efect care s-a văzut imediat în prețuri.
Rata inflației aproape s-a dublat de la puțin peste 5% la aproape 10% pe an, fiind cea mai ridicată din UE.
Vânzările firmelor, pe fondul inflației și al pesimismului consumatorilor, au scăzut începând cu luna august și abia au crescut pe ansamblul lui 2025.
Industria a încheiat, de asemenea, cel mai probabil cu un nou an de contracție, având în vedere cererea externă încă redusă.
